Întrebările care bântuie: Taxe mai mari sau promisiuni deșarte?
Ilie Bolojan, şeful Executivului, a făcut unele declaraţii relative la taxele care ar putea să nu mai crească, dar asta dacă, promit cei de la Guvern, se păstrează promisiunile luate, de parcă am avea vreodată dovada clară că se respectă ceva în România. Aşa că, până la urmă, ţinta de 8,4% deficit poate că e un vis frumos, dar ce se întâmplă realmente în realitate dacă nu se respectă aceste înţelegeri? E ca şi cum am încerca să păcălim toată lumea într-o emisiune de la Antena 3, unde Bolojan a încercat să ne convingă că avem parte de lumi mai bune, cu economii și cu discipline bugetare de care nu am auzit până acum.
Şi apoi, dacă nu se reducem defectele, dublate de o atitudine proactivă, se pare că vom ajunge la o fundătură, că aşa sună, iar datoriile o să ne doboare veniturile, adică din nou aceleaşi cheltuieli mari vor face ravagii. Cu toate acestea, ce se află în spatele acestor afirmaţii? De ce Guvernul insistă pe ideea că îndatorarea este necesară? Ne va spune oare cineva unde ajung banii ăia pe care îi împrumutăm?
Pe de altă parte, Bolojan a subliniat că mai puţine împrumuturi înseamnă economisire, dar oare se poate să credem că cineva va renunţa efectiv la cheltuieli? Deci, pe termen scurt, când vorbim despre deficit, populaţia pare să nu fie foarte interesată de cifre, dar uite că, totuşi, mărim împrumuturile, pe când veniturile sunt cam aceleaşi, iar cheltuielile sunt mai mari – un cerc vicios care se tot repetă, iar România pare că se află într-o spirală descendentă continuu.
a, iar dobânzi – nu vorbim de acele scumpe, care ne bântuie, dar ideea că dacă România devine o ţară predictibilă, o să avem totul mai ieftin, asta e o noutate! Asta spune Bolojan, dar oare există cineva în acest sistem care să fi înţeles cu adevărat ce înseamnă un buget echilibrat? Asta sună bine, frumos, dar banii pe care îi putem economisi, rareori ajung în investiţii sau la indexarea salariilor – adică din nou promisiuni frumos ambalate, dar cu un conţinut care duce spre minciună. Asta e România iarăşi, promisiuni, dar fără fond real!
