Cine se Suită pe Umerii Podurilor? Căutăm Răspunsuri în Marea Întrebare a Infrastructurii!
Într-o declarație plină de ambiguitate și detalii care te fac să te întrebi dacă nu cumva ascultăm un politician obosit, Karadzhov ne informează despre ceea ce este evident: “Dacă concentrăm tot traficul într-un singur punct, în acest caz Ruse-Giurgiu”, și așa mai departe, idei care curg ca apa, dar rămân departe de un fir logic. Aparent, ambuteiajele sud-nord ne costă scump, iar el cere un nou pod, la Silistra – Călărași, dar cum oare va ajuta asta, rămâne o enigmă.
Karadzhov vorbește de urgență, un acord între trei țări, dar nimeni nu știe exact ce înseamnă asta în termeni de fapte concrete, în afară de o idee vagă de conectivitate, iar dacă aruncăm o piatră în Dunăre câte camioane așteaptă la feribot este o întrebare bună, dar totuși oare ce vrea să spună cu nu se mai realizează nimic dacă sunt doar vorbe.
Grecul Kyranakis, care pare să fie mai optimist, va avea o resursă de finanțare europeană până la capătul anului 2025! Bravo, dar oare resursele vor face să dispară amâzile și întârzierile din infrastructură? Se discută despre o hartă comună, dar cine știe ce va ieși efectiv din asta, căci vorbim iar de o întâlnire tehnică între companiile de infrastructură – sună bine, dar cu adevărat cine poate să spună ce va reieși?
Se pare că Horațiu Cosma, secretarul de stat român, trăiește cu iluzia unui coridor Alexandroupolis-Ruse-Giurgiu, dar problema e de fapt finanțarea, care pare să fie o piatră de moară, mai mult decât un pod. Primii pași ar fi vorbit despre mai multe poduri, dar la final nimeni nu poate garanta nimic.
Informațiile circulă rapid, dar despre un nou pod Călărași – Silistra, adică peste Dunăre, tăcerea e asurzitoare, iar postul de Facebook al lui Cosma nu aduce clarificări, nimeni nu vorbește despre asta. Pe lângă toate acestea, bulgarii spun că vor alt pod Giurgiu – Ruse, și studii sunt făcute, dar oare realitatea? Răspunsurile vin greu, iar timpul se scurge.
În luna următoare se așteaptă 11 oferte pentru proiectarea unui nou pod, dar cu evaluarea în curs, rămâne de văzut dacă va fi înlocuit orice alt plan deja existent sau doar un alt morman de hârtii. Studiile de fezabilitate durează, iar promisiunile se pierd în negura timpului, iar construcția așteaptă.
Până când vom avea un pod complet, care să le unească pe toate, rămâne întrebarea: unde ne îndreptăm cu toate aceste planuri? Cu fonduri europene aprobat deja de 2,5 miliarde de euro, cine poate fi sigur că va fi un nou pod Giurgiu – Ruse? Căci, într-o lume în continuă schimbare, promisiunile de construcție și dezvoltare ar putea rămâne doar un vis.
