Progres și provocări pe șantierul Secțiunii 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești: finalizarea primei galerii a tunelului Boița 1 și ritm încetinit de birocrație
Constructorii au anunțat finalizarea străpungerii primei galerii a tunelului Boița 1, parte esențială a Secțiunii 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești. Deși peste 600 de muncitori sunt mobilizați pe traseul de 31 de kilometri între Boița și Cornetu, progresul general al proiectului, cu o valoare de 4,25 miliarde lei, este încetinit semnificativ de probleme birocratice.
Stadiul lucrărilor la tunelurile Boița 1, Balota și Robești
Potrivit declarațiilor făcute luni, 20 iulie, de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, prima galerie a tunelului Boița 1 a fost străpunsă, marcând un progres fizic de aproximativ 30% pentru întregul tunel. Lucrările sunt efectuate de constructorii turci din cadrul consorțiului Mapa-Cengiz.
Acest tunel este compus din două galerii cu lungimi de 264 și 247 metri. Gara efectuată vizează galeria aferentă sensului de mers Sibiu – Pitești, în timp ce în galeria din dreapta, care servește sensul de mers Pitești – Sibiu, mai rămâne de excavat o distanță de 152 metri, a explicat Cristian Pistol pe pagina sa de Facebook.
În paralel, pe șantier se desfășoară lucrări la alte două tuneluri: Balota și Robești. Pentru Tunelul Balota, care măsoară 500 metri, constructorii execută căptușelile exterioare în zona portalului de ieșire, iar excavațiile au atins un stadiu de 4%. În cazul Tunelului Robești, cu o lungime de 900 metri, ambele galerii sunt complet străpunse, iar lucrările se află la un progres fizic de circa 36%.
Șeful CNAIR a adăugat că, în prezent, la Tunelul Robești sunt realizate operațiuni de armare, cofrare și betonare a fundației banchetei în zona portalului de intrare. Aceste activități sunt esențiale pentru stabilitatea și siguranța structurală a tunelului.
Dimensiunile infrastructurii și mobilizarea pe șantier
Secțiunea 2 Boița – Cornetu a Autostrăzii Sibiu-Pitești are o lungime de 31,33 kilometri și cuprinde construcția unui număr semnificativ de structuri: 49 de poduri și viaducte, șapte tuneluri cu lungimi variind între 250 și 1.590 metri – însumând un total de aproximativ 5 kilometri – precum și un ecoduct de 210 metri, amplasat la Lazaret, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7.
La nivelul întregului șantier lucrează 630 de muncitori, sprijiniți de circa 150 de utilaje. În ciuda acestei mobilizări considerabile, stadiul fizic de execuție general al lucrărilor se situează în jurul valorii de 13%, conform informațiilor oferite de directorul CNAIR.
Construirea celor șapte tuneluri se realizează prin tehnologia NATM (Noua Metodă Austriacă de Tunelare), care utilizează rezistența naturală a masivului stâncos pentru susținerea structurii tunelului, prin metode precum torcretarea, bulonarea și stabilizarea, reducând astfel necesitatea elementelor suplimentare de susținere.
Restricțiile birocratice și impactul asupra ritmului lucrărilor
Cristian Pistol a subliniat o problemă majoră care afectează progresul lucrărilor: lipsa Acordului Revizuit de Mediu și, implicit, a Autorizațiilor de Construire pe întregul șantier. Acest lucru determină faptul că constructorii pot desfășura doar în jur de 45% din totalul activităților contractuale.
Ca urmare, activitățile de pe șantier sunt concentrate în special pe acele segmente pentru care au fost emise autorizații, cum ar fi tunelurile, viaductele, terasamentele și lucrările de consolidare. Această situație afectează atât ritmul, cât și finalizarea integrală a proiectului.
Detalii financiare și administrative ale proiectului
Contractul aferent tronsonului Boița – Cornetu, care traversează județele Sibiu și Vâlcea, are o valoare de 4,25 miliarde lei, fără TVA. Finanțarea este asigurată prin Programul Transport, unul dintre instrumentele de investiții publice pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în România.
Implicarea constructorilor turci Mapa-Cengiz în principalele operațiuni de tunelare indică o colaborare internațională semnificativă în realizarea acestui proiect de infrastructură major.
Importanța strategică a Secțiunii 2 și implicațiile întârzierilor
Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești este un element-cheie în conturarea unei legături rapide și sigure între regiunea Transilvaniei și sudul țării. Realizarea acestei secțiuni va contribui semnificativ la fluidizarea traficului și la dezvoltarea economică a zonelor tranzitate.
Întârzierile cauzate de birocrație nu afectează doar calendarul lucrărilor, ci pot avea și implicații financiare considerabile, inclusiv risc de creștere a costurilor și eventuale penalități contractuale. De asemenea, un avans lent poate influența negativ încrederea investitorilor și a autorităților în capacitatea de finalizare în termen a proiectelor mari de infrastructură.
Pe termen scurt, concentrarea lucrărilor pe sectoarele autorizate poate asigura în continuare un ritm de lucru susținut în anumite zone, însă fără rezolvarea problemelor privind autorizațiile, parcursul întregului șantier riscă să rămână fragmentat și incoerent.
