“`html
Alertă fiscală: Programul Rabla se întoarce, dar cu miliarde mai puține!
Oda cu, ce să zicem, adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale este ca un nebun care galează, anunțată cu entuziasm de ministrul Diana Buzoianu care spune, iarăși și iarăși, că programele astea guvernamentale vor intra într-o dușmănie rea de reevaluare. Serios, cum să nu te întrebi la ce naiba să ne așteptăm, când sursele de fonduri sunt mai slabe decât un ceai de plante?
Și zice Buzoianu că, pe partea de persoană fizică, hocus pocus: se lansează programul ăsta pe 1 septembrie, cu doar 200 de milioane de lei – o nimica toată, comparativ cu ce-a fost mai demult. La fel ca o mâncare dintr-un restaurant, care te face să îți pui întrebări dacă nu cumva chelnerul a uitat ingredientele cheie… Sau poate că sunt chiar ingredientele, dar din ce în ce mai scumpe?
PNRR-ul ăsta o fi ok, dar jaloanele sunt ca merele stricate: te bucuri că ai reușit să casăm 250.000 de mașini vechi, dar întrebarea rămâne pe pupilele creaturii, ce să facem dacă fondurile vin tot de la noi? Adică, nu putem să ne bazăm numai pe bugetul național, că-i ca și cum ne-am pune bani la pușculița de porcul din al iubitei bunică.
Și, se știe, programul Rabla a fost suspensat pe 18 iunie, cu o zi înainte să înceapă, ca un rău nesuferit, iar acum bugetul este de zeci de ori mai mic decât cel din iunie, întrebările despre legitimitate, dar mai ales despre intrebările lui “de ce?” sunt la ordinea zilei, și nimeni nu pare să aibă un răspuns clar, sau măcar logic, să ne lumineze mințile întunecate.
Deci, clar, ceva se întâmplă, și nu pare a fi bine, cum zice un vechi proverb: când fumul se ridică, e clar că livezile sunt in pericol și nu ne rămâne decât să ne întrebăm cine va plăti, cât și unde se pierde între vânzările de mașini și fondurile europene, care, cel puțin, teoretic, ar trebui să ne vină la pas, dar cine le mai vede…
“`
