O fostă membră naţionalistă a Parlamentului ucrainean, cunoscută pentru campaniile sale zgomotoase de apărare a limbii ucrainene, a murit după ce a fost împuşcată la Lvov. Politicianul și profesorul ucrainean Irina Farion a supraviețuit inițial unei tentative de asasinat, în seara zilei de 19 iulie, dar a murit la spital, scrie Meduza.
Un tânăr înarmat a împușcat-o pe femeia în vârstă de 60 de ani, în jurul orei 19:30, lângă casa în care locuia Farion, pe strada Masarik. Victima a fost internată în spital cu o plagă de armă penetrantă la cap, în stare extrem de gravă. În jurul orei 23:00, medicii au anunțat că Farion a suferit o intervenție chirurgicală, era în comă și era conectată la un ventilator.
La mai puțin de jumătate de oră mai târziu, medicii au anunțat că femeia a murit. „Inima pacientului nu a făcut față”, a spus Natalia Matolineț, șeful serviciului de anestezie al Primei Asociații Medicale din Lvov. „Medicii au făcut tot posibilul, dar rana a fost incompatibilă cu viața”, a spus șeful administrației din Lvov, Andrei Sadovi. „Este păcat, dar în ciuda tuturor eforturilor medicilor, nu a fost posibil să o salvez pe Irina Farion”, a transmis și șeful administrației regionale din Lvov, Maxim Kozițki.
Criminala a împușcat-o pe femeie când aceasta a ieșit din casă. „A fost o singură împușcătură. Vecinii l-au văzut pe trăgător, purta mănuși, iar arma era fără amortizor”, a declarat jurnalistul din Lvov Marta Oliarnik, care a scris prima despre tentativa de asasinat asupra lui Farion. Atacatorul a fugit, iar planul „Interceptare” a fost implementat de Poliție în oraș.
Potrivit presei ucrainene, criminalul pare să aibă aproximativ 20-25 de ani. Potrivit Lvov.media, martorii susțin că un tânăr în vârstă de aproximativ 20 de ani a fost văzut la intrarea lui Farion timp de două săptămâni. Canalul de telegramă ucrainean „Speak Great Lviv” a publicat o fotografie în care se presupune că îl arată pe presupusul trăgător, dar această informație nu a fost confirmată.
Potrivit Biroului Procurorului General al Ucrainei, ancheta a început „cu privire la tentativa de ucidere premeditată a unei persoane publice”, iar apoi a fost reclasificată drept omor premeditat. Poliția îl caută pe suspect. Presa ucraineană a relatat că, la scurt timp după tentativa de asasinat asupra lui Farion, a avut loc o împușcătură la câțiva kilometri de locul crimei, însă Ministerul Afacerilor Interne a declarat că incidentul nu are legătură cu cazul Farion.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat tentativa de asasinat asupra Irinei Farion. „Este evident că orice violență merită doar condamnată și toți cei vinovați de acest atac trebuie să poarte întreaga responsabilitate”, a spus el, într-un moment în care nu fusese anunțată moartea femeii.
Irina Farion s-a trezit în repetate rânduri în scandaluri de-a lungul carierei, din cauza declarațiilor sale, ultima dată în noiembrie 2023. Atunci, ea a declarat într-un interviu de televiziune că nu consideră că militarii Forțelor Armate ucrainene care vorbeau rusă sunt ucraineni. După aceasta, ea a început să fie criticată activ, inclusiv de către armată.
Farion a publicat și pe un canal de telegram o scrisoare a unui student din Crimeea, Maxim Glebov, care i-a susținut poziția, și i-a dezvăluit datele, după care acesta a fost reținut de poliția rusă. Serviciul de Securitate al Ucrainei a deschis un dosar penal împotriva lui Farion, iar Universitatea Politehnică din Lvov, unde preda limba ucraineană, a demis-o din funcția de profesor (instanța a repus-o în funcție în mai 2024).
În Rusia, un dosar penal a fost deschis împotriva lui Farion în 2015, în temeiul articolelor de incitare la omor și incitare la ură. Comitetul de Investigații al Federației Ruse a anunțat că, în octombrie 2014, Farion, la un miting de la Kiev, „a făcut în mod public apeluri distructive și violente la acțiune, încurajând distrugerea Rusiei ca stat și a rușilor ca grup de oameni în funcție de naționalitate”. Pe 14 octombrie 2014, Farion a participat la marșul UPA. Vorbind la marș, ea a cerut „distrugerea Moscovei”.
