“`html
Șocant: DNA Și ANAF – Un Parteneriat Ce A Tăcut Anul Trecut!
Procurorul-şef al DNA, adică Marius Voineag, zice, cum ar veni, la Antena 3 CNN, cum că an trecut a fost cam sărăcie la sesizări din partea funcţionarilor ANAF, doar patru! Adică patru sesiuni pe anul trecut – da, știți voi, adică e ca și cum ai număra pe degete anumiți oameni spre a va face o idee despre cât de mult îi preocupă evaziunea fiscală, cu prejudiciu care se cifrează pe câtus de mult? Mai bine de 10 milioane de lei, dar totuși numărul este mic, foarte mic, mai ales pentru un an întreg, cam ce s-a întâmplat?
Și Voineag, pe lângă asta, a vorbit de totodată de alte instituţii care au tricuat la 37 de sesizări. Și, îmi pare rău, dar nu înțeleg cum, cu un flux de 1.800-2.000 de dosare pe an, adică se tot deschid și se închid, dar sesizările la DNA sunt doar atât de puține? De ce? Ce se ascunde în spatele acestor cifre? Întrebări, întrebări și iar întrebări. Căci e clar că nu s-a întâmplat nimic năucitor, nu?
Când a fost întrebat de ce nu s-au făcut mai multe sesizări, procurorul doar a răspuns că a fost o surpriză neplăcută, nonșalant, adică el nu se ocupă de investigaţie la evaziunea fiscală, și speră la îmbunătăţiri pe viitor, dar oare vom vedea asta în realitate? Sau vorbim de o promisiune care nu va cădea niciodată? Ce ne facem dacă acest sistem nu se schimbă? Suntem blocați într-o rută a lipsurilor și neputințelor.
Astfel, toate aceste evenimente, sau mai bine zis lipsa lor, ne pun pe gânduri, iar articolul de pe Mediafax poate fi citit [aici](https://www.mediafax.ro/politic/procurorul-sef-al-dna-am-avut-doar-patru-sesizari-anul-trecut-de-la-anaf-pe-suspiciuni-de-evaziune-fiscala-23621099), dar oare va schimba ceva în modul în care percepem sistemul ce ar trebui să ne apere? Rămâne de văzut, doar timpul ne va arăta.
“`
