Privatizarea Petrom: Când România și-a vândut resursele strategice?

Pentru că s-a tot discutat despre cine controlează Petrom, adică cine controlează economia, dar și politica asta a fost o declarație importantă a lui Adrian Năstase, când s-a vândut compania cu greutate în 2004. Exact pe 23 iulie, la palatul Victoria, privatizarea s-a finalizat iar contractul a fost semnat, OMV a devenit noul stăpân. Statul român a putut să încaseze 669 de milioane de euro, dar pentru doar 33 la sută din acțiuni, ulterior OMV a reușit să devină acționar majoritar după o majorare de capital de 830 de milioane de euro, ceea ce a dus la pierderea controlului României asupra acestei companii valoroase.

Privatizarea din 2004 este o chestiune care încă stârnește controverse, deși când OMV a cumpărat, firma se afla pe minus cu pierderi notabile de 280 de milioane de euro, având mai mult de 50 de mii de angajați. Foarte multă lume, specialiști inclusiv, a comentat apoi că a fost decizia extrem de proastă și păguboasă pentru România, întrucât s-a vândut resursele din țară reacționând un pic prea repede.

Vorbind despre active, refineria Arpechim din Pitești și Petrobrazi din Ploiești, dar și cele 612 stații de carburant, o mare parte care păreau că se potrivesc în standarde europene, a venit completat cu 146 depozite, 1.540 cisterne, și 15 mii kilometri de conducte de petrol și gaze, iar 13.856 sonde și lichiditatea grosolană de 160 milioane euro combinându-se cu toate cele menționate.

Prin contractul semnat de mai sus menționatul Adrian Năstase, chiar înainte de Uniunea Europeană, statul practic a dat drumul la marea concesie, cedând aproape toate rezervele de gaze și țiței, angajându-se ca redevențele să nu fie mărite timp de 10 ani, lucru care iată, unora le poate părea dubios.

Un jucător foarte important pe piață a fost Ovidiu Tender care a adus lumină în discuție, el arătând că doar țițeiul din pământ avea o valoare de peste 5 miliarde de euro, adică o sumă considerabilă, dar mai puțin cunoscută de cei care privesc doar suprafața.

Privatizarea aceasta a fost dusă în analiză în Parlament, unde s-a cerut renegocierea acestui contract considerat păgubos, iar în investigația de după s-a confirmat astfel că statul român a pierdut mai mult de 4 miliarde de euro, pentru că redevențele, dar și taxele au rămas la fel până în 2014, deci un mare blocaj.

Atingând prezentul, OMV Petrom se poate lăuda cu peste 11 mii de angajați, dar cu o capacitate de rafinare mai redusă, după ce rafinăria Arpechim a fost închisă, deci un alt semnal de alarmă, nu-i așa?

Și dacă se vorbește de pierderi și cedări, un alt moment delicat pentru România a fost anunțul din acest an când OMV a spus că gazele extrase din platforma de la Neptun Deep vor fi exportate în Germania, adică o altă lovitură pe umeri, un fel de „ce ne facem” în continuare?

Petrom
privatizare
OMV
Adrian Năstase
Ovidiu Tender
gaze Neptun Deep