Primăria București avertizează că deratizarea nu este eficientă fără implicarea cetățenilor în menținerea curățeniei
Primăria Municipiului București a anunțat, marți, 28 iulie, că în capitală au fost amplasate 140.000 de cutii negre cu produs raticid ca parte a planului anual de deratizare gestionat de Compania Municipală Eco Igienizare. Cu toate acestea, autoritățile atrag atenția că aceste acțiuni nu pot fi suficiente pentru a controla populația de șobolani dacă locuitorii continuă să ofere hrană animalelor de pe stradă și nu păstrează curățenia publică.
Un plan complex de deratizare și limitările sale
Instituția condusă de Ciprian Ciucu precizează că lupta împotriva șobolanilor trebuie abordată pe mai multe fronturi, deoarece „ei nu pot dispărea doar prin deratizare”. Planul anual de deratizare, implementat de Compania Municipală Eco Igienizare, este unul structurat și prevede un număr determinat de tratamente în funcție de zonele din oraș. Însă, dincolo de intervențiile programate, echipele de intervenție acționează ori de câte ori sunt primite sesizări din partea cetățenilor privind prezența rozătoarelor.
Problema alimentației rozătoarelor și impactul asupra eficienței deratizării
Primăria a subliniat un aspect crucial în aceste intervenții: șobolanii sunt atrași în special de sursele de hrană și locurile de adăpost oferite de mediul urban. În acest sens, resturile alimentare lăsate pe stradă, gunoaiele menajere lângă restaurante și magazine alimentare, precum și clădirile sau terenurile abandonate, reprezintă facilități care favorizează înmulțirea rozătoarelor.
„Oricâte cutii negre ar fi în zonă, șobolanii nu vor fi tentați de produsul raticid din interiorul lor, atâta timp cât găsesc altceva mai bun de mâncare”, a transmis Primăria Capitalei, evidențiind că menținerea curățeniei și gestionarea eficientă a deșeurilor sunt imperative pentru ca deratizarea să fie eficientă.
Responsabilitatea cetățenilor – un factor esențial în controlul populației de șobolani
Un alt aspect adus în discuție de autorități este atitudinea locuitorilor care oferă hrană animalelor de pe stradă, cum ar fi porumbeii, câinii și pisicile. Această practică sporește disponibilitatea hranei pentru rozătoare și împiedică acțiunile de deratizare să aibă efect complet.
Prin urmare, PMB face un apel direct către locuitori să nu mai lase în spațiile publice resturi alimentare și hrană pentru animalele fără stăpân, astfel încât să nu fie favorizată proliferarea șobolanilor și să se maximizeze efectul intervențiilor de deratizare.
Intervenții și provocări în cadrul programului de deratizare
În total, în București sunt amplasate circa 140.000 de cutii negre cu raticid. Cu toate acestea, autoritățile recunosc că prezența acestor dispozitive în oraș nu este suficientă pentru eliminarea rozătoarelor dacă alte condiții de mediu rămân nefavorabile. Primăria menționează explicit că deșeurile și zonele neigienizate sporesc atractivitatea orașului pentru șobolani.
Pe această linie, autoritățile au transmis imagini ilustrative care arată situații din teren ce subliniază problemele legate de gunoi menajer și modul în care acesta atrage rozătoarele urbană. Fotografii recente ilustrează, de asemenea, prezența șobolanilor în diverse zone ale orașului, aspect ce confirmă dificultățile cu care se confruntă autoritățile în activitatea de combatere a acestora.
Gestionarea terenurilor și clădirilor abandonate
Un alt factor care favorizează înmulțirea rozătoarelor este reprezentat de terenurile și clădirile abandonate din București, care oferă adăposturi ideale pentru șobolani. Aceste spații neîngrijite rămân necontrolate, constituind surse permanente de reproducere pentru populația de rozătoare.
Curățenia și igienizarea acestor zone sunt esențiale pentru reducerea habitatelor disponibile rozătoarelor, însă aceste măsuri necesită implicare administrativă pe lângă responsabilitatea fiecărui cetățean.
Rolul cetățenilor în succesul măsurilor de deratizare
Apelul făcut de Primăria Capitalei către locuitori subliniază că responsabilitatea este împărțită. Menținerea curățeniei pe domeniul public, depozitarea corectă a deșeurilor și renunțarea la oferirea de hrană pe stradă sunt factori decisivi pentru ca deratizarea să-și atingă scopul.
Primăria indică explicit faptul că fără o colaborare consecventă din partea cetățenilor, chiar cele mai bine planificate și executate intervenții de deratizare vor avea un impact limitat în controlul populației de șobolani.
Implicarea administrativă și necesitatea unei atitudini civice
Pe lângă intervențiile de dezinsecție și deratizare, este necesară o gestionare integrată care să includă politici urbane eficiente pentru administrarea deșeurilor, igienizarea zonelor abandonate și o cooperare strânsă cu comunitatea.
Directorul Companiei Municipale Eco Igienizare, Ciprian Ciucu, a reiterat importanța unui efort comun pentru a gestiona această problemă permanentă a Bucureștiului, subliniind că actiunile unilaterale nu vor conduce la rezultate durabile.
Astfel, forțarea unor schimbări bazate exclusiv pe deratizare nu este o strategie suficientă, ci este necesară o implicare activă a populației în menținerea unui mediu curat și responsabil.
