Preşedintele Klaus Iohannis va avea o întâlnire importantă miercuri la Blaj, unde se va întâlni cu Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Acesta va participa, de asemenea, la un eveniment comemorativ deosebit, dedicat marcării a 75 de ani de la dezlănțuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Agenda oficială a președintelui include întâlnirea cu Sinodul Episcopilor, care va avea loc la sediul Curiei Episcopiei Majore din Blaj, de la ora 16:00. După întâlnire, Klaus Iohannis va susține un discurs care va aduce un omagiu acestei importante Biserici din România.
Evenimentul comemorativ “Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlănțuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică” va avea loc la Catedrala Arhiepiscopală Majoră “Preasfânta Treime” din Blaj, începând cu ora 16:45. Președintele Klaus Iohannis va ține o alocuțiune în cadrul acestui eveniment special. La ceremonie vor fi prezenți cardinalul Lucian Mureșan și episcopii Sinodului, conform informațiilor furnizate de Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș.
Programul evenimentului de la Blaj va include celebrarea Te Deum-ului, un discurs din partea președintelui Klaus Werner Iohannis, mesajul transmis de Eminența Sa Cardinal Claudio Gugerotti din partea Sfântului Scaun, precum și un discurs din partea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. De asemenea, va fi prezentat un fragment din Scrisoarea Pastorală a Fericitului Episcop Martir Ioan Suciu, iar imnul fericiților episcopi martiri va fi intonat de soprana Antonia Beteag, acompaniată de autorii imnului: Camelia, Benedict și Francisc Opreanu.
Pentru a asigura buna desfășurare a evenimentului, accesul în Catedrala “Sfânta Treime” va fi permis până la ora 16:30, conform informațiilor furnizate de alba24.ro.
Desființarea oficială a Bisericii Greco-Catolice în România a început în data de 1 decembrie 1948, odată cu emiterea Decretului de către guvernul comunist condus de Petru Groza. Decretul a fost unul dintre pașii majori în procesul de eliminare a Bisericii Greco-Catolice ca instituție legală în România, iar bunurile acesteia au fost confiscate de regimul comunist.
În perioada 27-29 octombrie 1948, episcopii greco-catolici au fost arestați, iar prin emiterea abuzivului decret 358 din 1 decembrie 1948, prigoana împotriva Bisericii Române Unite cu Roma a fost declanșată. Acele zile au devenit cunoscute drept “Ceasul Vinerii Mari” pentru această importantă Biserică. Episcopii martiri, alături de numeroși preoți, călugări, călugărițe și credincioși, au trăit momente de suferință și au oferit lumii un exemplu de credință și verticalitate morală, care nu a putut fi niciodată sufocat de regimul comunist, conform informațiilor comunicate de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
După Revoluția din decembrie 1989, Biserica Greco-Catolică a fost recunoscută oficial, iar relația acesteia cu Biserica Ortodoxă a cunoscut o evoluție semnificativă. Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România în mai 1999, marcând un moment istoric în relația dintre cele două Biserici. Ulterior, în 2019, Papa Francisc a avut o vizită apostolică în România, în cadrul căreia a beatificat șapte episcopi greco-catolici martiri într-o ceremonie devenită memorabilă de pe Câmpia Libertății de la Blaj și a participat la pelerinajul de la Șumuleu Mic.
Astfel, întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și evenimentul comemorativ ce marchează 75 de ani de la dezlănțuirea prigoanei împotriva acestei Biserici reprezintă un moment de însemnătate majoră în istoria și cultura religioasă a României.
