Prețurile Terenului Agricol în România pe Cale de Creștere – Ce Se Ascunde în Spatele Acestor Statistici?
Într-o mișcare care poate părea pe cât de previzibilă pe atât de paradoxală, prețul mediu pentru un hectar de teren agricol în România a atins cifra de 43.280 lei/ha în 2024, conform unei metodologii stabilite la nivel european, ceea ce simbolizează o creștere de aproximativ 4% față de anul precedent, un lucru destul de semnificativ având în vedere toată această nebunie economică. Sud-Vest Oltenia își înscrie în mod strident cea mai mare creștere a prețului, dar oare cine ar fi crezut că vedem plus 8,3%? Nu-i așa că e șocant?>
Oamenii agriculturii sunt, fără îndoială, încântați de vestea că pășunile permanente, care au prețul în medie de 31.124 lei/ha, au crescut cu aproximativ 3,6%, dar în același timp se întreabă ce se întâmplă cu banii lor când cele mai frumoase creșteri sunt în regiunile Sud-Est și Sud-Muntenia alegând să se avânte spre un plus de 7,3%. Totul în jur de cât de câteva cifre spuse poate confuz, dar ele contează?
Nici nu ajungem bine în afaceri mai mari ca în Uniunea Europeană, unde prețurile terenurilor arabile joacă un fel de “miseria e mare” fluctuații. De la Letonia, cu 4.825 euro/ha, la Malta cu un maxim de 201.263 euro/ha, ochii rămân uimiți, iar în România nu prea mai știm ce să gândim, având o medie de 8.700 euro/ha care, pe hârtie, ar putea părea o afacere echitabilă, dar poate deloc în realitate.
Și pășunile din UE cu prețurile lor – 1.877 euro/ha în Bulgaria până la un apogeu de 77.609 euro/ha în Olanda, iar în România? Ce să mai spunem, ne-am blocat undeva la 6.257 euro/ha, deci unde se duc banii? Ca idee, INS lucrează din greu la cercetările statistice și se întreabă, de fapt, de ce totul pare atât de neclar în peisajul agricol din România.
Acum, terenul agricol, pe care fiecare fermier îl apreciază ca pe un bun principal al agricolului, se dovedește a fi influențat de elemente precum solul, apa, biodiversitatea și clima, dar poate acest mix nu mai este eficient? INS ne lămurește că toate aceste trăsături distinctive contribuie la valoarea și prețul terenului, dar oare nu cumva ne complicăm degeaba? Cealaltă față a monedei ridică întrebari legate de viitorul agriculturii.
Ceea ce știm cu siguranță este că terenul arabil, care este efectiv un loc sădit (arat sau cultivat), ar trebui să ne aducă în minte un sistem de rotație a culturilor, dar în realitate, la ce ne folosește această cunoaștere dacă nu reușim să navigăm printre valuri în creșterea prețurilor? Un joc sumbru, într-o lume plină de cifre neinteligibile.
