Preţurile producţiei industriale din România au crescut în august, dar mai lent decât în iulie

În august 2024, preţurile producţiei industriale din România au crescut cu 2,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, dar în ritm lunar (august vs. iulie 2024) au scăzut cu 1,1%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Această evoluţie a preţurilor este în concordanţă cu trendul general din Uniunea Europeană, unde preţurile producţiei industriale au crescut cu 0,4% în august comparativ cu luna precedentă.

Pe de altă parte, o analiză mai detaliată a datelor arată că, în funcţie de secţiuni şi diviziuni industriale, indicele preţurilor producţiei industriale (piaţă internă şi piaţă externă) a crescut în luna august 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior cu 13,61% în Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, cu 6,25% în Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 2,67% în industria extractivă, respectiv cu 1,41% în industria prelucrătoare. Această creştere reflectă o cerere crescută pentru aceste produse, pe fondul unei economii în expansiune.

Analizând datele pe marile grupe industriale, preţurile din industria bunurilor de capital s-au majorat cu 6,58% în august comparativ cu aceeaşi lună din 2023. Acest avans este explicat printr-o creștere a cererii pentru echipamentele de producție, în contextul reluării investițiilor private și a stimulării economice din partea statului. Industria bunurilor de uz curent a înregistrat o creştere a preţurilor cu 3,51%, în timp ce preţurile din industria energetică au crescut cu 2,43%. Această creștere a prețurilor în sectorul energetic este legată de o creștere a cererii de energie electrică și gaze naturale, ca urmare a creșterii economice și a condițiilor meteorologice din vara anului 2024.

Pe de altă parte, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a înregistrat o creștere moderată a prețurilor, de 1,56%. Această creștere este explicată printr-o cerere stabilă pentru bunuri de folosință îndelungată, precum automobile, mobilier, aparatură electrocasnică. În schimb, industria bunurilor intermediare a înregistrat o scădere a prețurilor cu 0,39% în august 2024 comparativ cu aceeași lună din 2023. Această scădere este explicată de o scădere a cererii pentru materiale și componente intermediare, ca urmare a unor incertitudini economice globale și a unor stocuri mari din industrie.

Eurostat a publicat recent date care arată că prețurile producției industriale în UE au fost influențate în special de o creştere cu 1,7% a preţurilor bunurilor de capital, cu 1% a preţurilor bunurilor de folosinţă imediată şi cu 0,1% a bunurilor de folosinţă îndelungată, în timp ce au scăzut cu 7% preţurile la energie și cu 0,8% preţurile bunurilor intermediare. Această evoluție a prețurilor la nivel european este legată de o creștere a cererii pentru bunuri de capital, o cerere stabilă pentru bunuri de folosință imediată și îndelungată și o scădere a prețurilor la energie, ca urmare a unor factori geopolitici și a unor stocuri mai mari din industrie.

Deși prețurile producției industriale din România au crescut în august, rata de creștere a fost mai lentă decât în iulie. Această tendință ar putea sugera că presiunile inflaționiste se diminuează, dar este important de menționat că această evoluție este influențată de o serie de factori interni și externi. Este important de urmărit evoluția prețurilor în lunile următoare pentru a avea o imagine mai clară a tendințelor inflaționiste din România.

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. Este de așteptat ca Banca Centrală Europeană să monitorizeze îndeaproape evoluția prețurilor producției industriale în România și în Uniunea Europeană, pentru a lua decizii privind politica monetară care să asigure stabilitatea prețurilor și o creștere economică durabilă.

În august, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Estonia (2,2%), Grecia (1,7%) şi Spania (1,5%) și Grecia (1,8%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Irlanda (minus 3,8%), Lituania (minus 1,7%) şi România (minus 1,6%).

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,4% în Uniunea Europeană şi în zona euro în august, comparativ cu luna precedentă (când s-a înregistrat un avans de 0,7% în zona euro şi de 0,8%).

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere cu 1,1% a preţurilor la energie, un avans de 0,2% a preţurilor bunurilor de capital, şi de 0,1% a preţurilor bunurilor de folosinţă imediată, în timp ce au scăzut cu 0,1% preţurile bunurilor intermediare şi ale celor de folosinţă îndelungată.