Prețuri zero și negative la energia electrică în România: cum afectează criza energetică situația consumatorilor?

Economie si FinanciarPrețuri zero și negative la energia electrică în România: cum afectează criza energetică situația consumatorilor?

Energia electrică în România: prețuri zero și chiar negative pe fundalul unei crize energetice

Pe fondul unei crize energetice declarate și a condițiilor meteo caniculare, România înregistrează pentru ziua de duminică, 8 august, prețuri ale energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) deosebit de scăzute, cu intervale cu prețuri zero și chiar negative, în contextul combinării unor factori precum consumul redus în week-end, producția eoliană și solară ridicată, și procesele de autoconsum ale prosumatorilor.

Prețul energiei în context european

Prețul mediu al energiei tranzacționate astăzi pentru livrare în ziua de 8 august este de 500 de lei pe MWh, echivalentul a circa 95 de euro pe MWh. Acest nivel este în general în linie cu prețurile înregistrate în majoritatea altor țări europene, cu excepția Italiei unde media prețurilor este mult mai ridicată, la 152 de euro pe MWh.

În mod neobișnuit, în mai multe intervale orare din jurul prânzului, prețurile pe piața spot scad până la zero și chiar devin negative, deși cu o valoare mică: între orele 11:30 și 13:00 prețul este zero, iar ulterior până la ora 15:30 acesta devine ușor negativ, situându-se cu aproximativ minus 16 bani pe MWh, pentru ca din nou până la ora 17:00 să fie zero.

Contextul crizei energetice și factorii determinanți

România se află în această perioadă într-o criză energetică declarată oficial, cu un plan legislativ pus în aplicare prin care, în cazuri extreme, se poate limita sau chiar opri alimentarea cu energie electrică a anumitor consumatori, inclusiv cei industriali, dacă reducerile voluntare de consum nu sunt suficiente. Situația este agravată de oprirea unui reactor nuclear din sistem, iar eforturile pentru a menține funcționarea celui de-al doilea sunt intense. În plus, producția hidroenergetică este semnificativ redusă.

Problema majoră apare la vârful de consum din timpul serii, când canicula a dus consumul la circa 7.700 MW putere instantanee. Însă producția internă acoperă doar sub 6.000 MW, diferența fiind importată din surse externe, într-o perioadă în care și piața regională este în deficit.

Producția energetică ziua și efectele asupra prețului

În timpul zilei, capacitatea instalată în sistemul fotovoltaic, care depășește 7.000 MW și include atât parcuri dispecerizabile, cât și prosumatori, generează o cantitate mare de energie. Aceasta duce la o abundență de energie în sistem, determinând scăderea prețurilor până la zero sau în teritoriu negativ pe piața spot. Capacitatea de stocare a energiei în România este încă limitată, cu o valoare de circa 2.000 MWh, insuficientă pentru a echilibra producția și consumul în totalitate, ceea ce determină exporturi de energie către rețelele din Bulgaria și Ungaria în orele de producție maximă.

Pe lângă energia fotovoltaică, un aport important în această perioadă îl aduce energia eoliană. Estimările pentru ziua de duminică indică o medie orară a producției eoliene de circa 1.000 MW.

Consumul de seară și efectele lui asupra prețurilor

În orele serii, când producția fotovoltaică dispare odată cu apusul soarelui, consumul crește din nou, în parte datorită prosumatorilor fără baterii de stocare care preiau energie din rețea. În această perioadă, prețurile pe piață revin la un nivel foarte ridicat, atingând 1.032 lei/MWh.

Aceste evoluții reflectă o dinamică complexă între producția variabilă a surselor regenerabile, consumul fluctuant și limitările infrastructurii de stocare, toate într-un context de criză energetică accentuată de factori externi și interni.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles