Impactul încheierii schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale în România
LEAD: Discuțiile despre strategii alternative pentru perioada post-plafonare a prețurilor la gaze naturale au început în România, în contextul în care schemă actuală va expira pe 31 martie 2026. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat importanța pregătirii unor scenarii viabile pentru a asigura stabilitatea pe piață și pentru a proteja consumatorii, în cadrul unei conferințe de presă susținute recent.
În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că discuțiile cu operatorii de gaze au început încă din luna septembrie, pentru a elabora scenarii care să asigure o tranziție lină după expirarea plafonării prețurilor. Ivan a asigurat că, pe baza predicțiilor actuale, nu se preconizează o creștere a prețului gazelor după 31 martie 2026, menționând că există furnizori care oferă gaze sub prețul plafonat în prezent, ceea ce subliniază o producție suficientă în țară.
Detalii Specifice
„Dacă vorbim dacă totuși apare varianta B, în care apar evenimente foarte puțin probabile prin care să se perturbe piața, luăm în calcul un scenariu în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări, adică să nu avem, ca și în cazul energiei electrice, de la 1 iulie, brusc s-au dublat prețurile pentru consumatorii finali”, a declarat Bogdan Ivan. El a subliniat că prin creșterea producției, în special prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, probabilitatea de perturbare a prețurilor va fi redusă.
Ministrul a menționat că se lucrează la elaborarea unui mecanism prin care România să iasă gradual din schema de plafonare a prețurilor, sugerând o reducere de aproximativ 10% pe lună, până în aprilie 2027. „Acum lucrăm și la acest mecanism. Ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, pentru că atunci este un vârf de consum la nivel național și în special în zona consumatorilor casnici”, a explicat Ivan.
„Cred foarte mult în soluții corecte de piață și în soluții naturale și sănătoase în care statul intervine, dar intervine până la un punct, pentru că mă interesează consumatorul final”, a adăugat ministrul Energiei.
Furnizorii de gaze au transmis deja că susțin încheierea schemei de plafonare și reliberalizarea pieței. Conform estimărilor, statul are restanțe de aproximativ 8 miliarde de lei la plățile pentru diferența dintre prețurile plafonate și cele din contract, ceea ce complică contextul financiar al furnizorilor.
„Credem că trebuie gândită ieșirea de sub plafon. Noi credem că o soluție ar fi pe o perioadă limitată de timp să revenim la «gas release program», dar suntem deschiși și la alte soluții care pot să asigure o evoluție cât mai lină a prețului în zona de angro”, a declarat Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
În ceea ce privește impactul asupra facturilor, oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER) au estimat o creștere de 5% a costurilor pentru gaze, având în vedere că prețul pieței ar putea urca de la 120 lei/MWh la aproximativ 170 lei/MWh de la 1 aprilie 2026.
„Acum, noi, ca furnizor pentru clienții casnici și termoficare avem o achiziție reglementată la 120 lei/MWh – la care se adaugă partea de înmagazinare, de aproximativ 30 de lei”, a precizat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, subliniind că tranziția trebuie gestionată cu atenție pentru a minimiza impactul asupra consumatorilor finali.
În concluzie, încheierea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale va necesita o planificare atentă și colaborare strânsă între autorități și furnizori, pentru a asigura o tranziție lină care să protejeze consumatorii și să mențină stabilitatea pieței energetice din România.
