Președintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită în Africa în perioada 14-23 noiembrie 2023, alături de soția sa, Carmen Iohannis. Scopul turneului prezidențial a fost acela de a relansa dialogul politic la nivel înalt cu statele vizitate și de a revitaliza relațiile economice și sectoriale, cu accent pe deschiderea și valorificarea de noi oportunități de colaborare în domeniile de interes comun, inclusiv gestionarea provocărilor la nivel global.
Dosarul înregistrat la Curtea de Apel Ploiești
În urma vizitei, Cabinetul Prezidențial a fost criticat în țară, deoarece a fost necesară alocarea suplimentară de 1,5 milioane de euro din buget pentru deplasări externe. În plus, costurile vizitelor efectuate de președinte au fost secretizate de Administrația Prezidențială, fapt ce a stârnit controverse în rândul opiniei publice, mai ales având în vedere utilizarea în mod frecvent a avioanelor private de lux.
Pe lângă aceste aspecte, numele președintelui Klaus Iohannis a apărut într-un dosar înregistrat la Curtea de Apel Ploiești pe data de 15 noiembrie 2023, cu o zi după plecarea sa în Africa. Dosarul a fost înregistrat la Secția de contencios administrativ și fiscal și în acesta figurează ca pârât atât Administrația Prezidențială, cât și două persoane fizice. Obiectul dosarului este “obligația de a face”.
Autorii dosarului sunt doi reclamanți care au înaintat un Proiect Economic Național către Klaus Iohannis. Conform reclamanților, în iunie 2015, președintele a obținut competența din partea Parlamentului pentru Proiectul de Țară “O Românie Puternică în Europa și în lume”.
Reclamanții au primit răspuns din partea Administrației Prezidențiale
Acest proiect are scopul de a aborda interesele economice naționale și capacitatea instituțională a statului. Reclamanții susțin că au solicitat contribuția publică din partea instituțiilor, specialiștilor și a tuturor persoanelor interesate, în vederea discutării direcțiilor de dezvoltare și modernizare a României și elaborării unui document politic care să fie acceptat de toate formațiunile politice parlamentare.
Conform reclamanților, au trimis o scrisoare legată de proiectul lor economic către Administrația Prezidențială, care a fost înregistrată pe 25 februarie 2016. De asemenea, aceștia susțin că au primit un răspuns din partea lui Gabriel Cristian Pișcociu, consilier de stat pe probleme cetățenești în cadrul Departamentului pentru Relația cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă al Administrației Prezidențiale.
În răspunsul primit, reclamanții au fost informați că propunerile lor privind programul economic au fost înregistrate. Cu toate acestea, aceste propuneri nu au fost valorificate, motiv pentru care cei doi au decis să-l acționeze în judecată pe Klaus Iohannis și Administrația Prezidențială. Proiectul economic național propus de aceștia vizează un plan de investiții în valoare de 30 miliarde de dolari.
Proiectul de țară al lui Klaus Iohannis întâmpină dificultăți
Acest plan de investiții se concentrează pe furnizorii și prestatorii români și americani și include urbanizarea agro-industrial-alimentar-bancară a 2000 de comune din România, precum și crearea a un milion de locuri de muncă salarizate în economia rurală. Finanțarea proiectului urmează să fie realizată prin intermediul unui Consorțiu Financiar-Bancar în cadrul parteneriatului, fără a solicita fonduri din bugetul de stat al României.
Autorii proiectului menționează că acesta se va derula în interiorul Uniunii Europene și ar putea fi regionalizat în zona România-Ungaria-Bulgaria, având parteneriat cu Statele Unite ale Americii. Scopul proiectului este relansarea economiei românești, în special a zootehniei și industriei alimentare, prin transformarea comunelor românești în zone industriale-alimentare, contribuind astfel la asigurarea securității alimentare naționale.
Deși proiectul de țară al lui Klaus Iohannis a fost demarat în septembrie 2016, acesta nu a reușit să fie implementat din punct de vedere legislativ și s-a oprit doar la etapa de discuții. Comisia Prezidențială pentru Proiectul de țară s-a întâlnit doar de trei-patru ori, ultima întâlnire având loc în octombrie 2017.
TAGS: Klaus Iohannis, Administrația Prezidențială, Proiect Economic Național
