Parlamentarii norvegieni au dat undă verde exploatării miniere de mare adâncime în Arctica, în ceea ce reprezintă o mișcare controversată și incitantă în vederea tranziției energetice. Cu toate mobilizările și petițiile internaționale, Norvegia devine prima țară din lume care autorizează această practică la scară comercială în largul mării.
Metale strategice și ecologia marină
Proiectul vizează o zonă vastă de peste 281.000 de kilometri pătrați în Arctica, între Svalbard, Groenlanda, Islanda și Jan Mayen. Chiar și în ziua votului, sute de mii de semnături au fost strânse în întreaga lume împotriva acestui proiect dăunător mediului.
Argumentele împotriva exploatației miniere de mare adâncime sunt susținute și de oamenii de știință din domeniul mediului, care avertizează în privința unui posibil impact devastator asupra vieții marine. Cu toate acestea, Norvegia intenționează să deschidă calea pentru exploatarea comercială a metalelor rare, precum cuprul, manganul, cobaltul și litiul, care sunt esențiale în producția de echipamente electronice, baterii electrice și turbine eoliene.
Votul parlamentar a atras, de asemenea, protestele activiștilor de mediu care s-au adunat în fața Parlamentului norvegian pentru a cere oprirea exploatației miniere la mare adâncime. Neîncrederea și indignarea față de decizia Norvegiei au fost exprimate și pe rețelele de socializare, iar hashtagul #StopDeepSeaMining a făcut înconjurul internetului.
Reacții și consecințe
Opozanții proiectului susțin că extracția de minerale ar pute
