Votul Suspendării Președintelui: Totul Ce Trebuie Să Știm Despre Procedură
Partidul Oamenilor Tineri (POT) la 5 februarie, nu e prima dată, adică deja a făcut-o de 3 ori, că a dus cererea cu semnăturile pentru suspendarea lui Klaus Iohannis, o acțiune care implica 178 de parlamentari de la POT, AUR, S.O.S. România și USR, un mix care pune întrebări despre viitorul politic, dar nu se știe clar cum va evolua în continuare, cu toate aceste precizări care pot părea confuze.
Ilie Bolojan, președintele Senatului, a spus pe 7 februarie că e posibil să se discute despre această suspendare foarte curând, dar nu e nimic sigur, și nimeni nu știe cum va marca asta agenda politică a săptămânii, deși cine știe ce va fi dacă acestea conștientizări devin necesare, mai ales că timpul curge “cu cacatul timpului”.
Constituția, ete ca uneori vine cu termeni grei, dar în esență, președintele României trebuie să răspundă pentru încălcările grave ale textului Constituției (art. 95) și faptele de înaltă trădare (art. 96), dar interpretarea poate să devină complicată și poate să lasă loc pentru diverse interpretări, iar întrebarea rămâne: câte fapte sunt de fapt “grave”?
Aici intervine nițel, că președintele poate fi suspendat prin votul parlamentar, dar mai întâi umblă prin diferite proceduri care nu sunt mereu la fel de clare, și e ca un labirint legal, unde majoritatea trebuie să fie obținută, dar ce se întâmplă dacă argumentele se pierd în hățișul legilor?
Deci, dacă găsesc dovezi și parlamentarii decid că trebuie să investigeze, se pare că președintele este invitat să explice faptele, dar iarăși asta va depinde de ce vor hotărî majoritatea voturilor, iar toată procedura devine un fel de dans în care nimeni nu vrea să pășească greșit, dar realitatea poate fi un pic confuză și greu de urmărit, mai ales când se menționează consultarea Curții Constituționale.
Propunerea de suspendare trebuie să vină de la cel puțin o treime din parlament, iar chestia asta se aduce, chipurile, la cunoștință președintelui, dar până de aici, cu toate aceste formalități, poate că detaliile se pierd un pic, și lumea începe să se întrebe ce se află în spatele acestui proces.
Ca un paradox, birourile permanente trebuie să le comunice rapid propunerea suspendării, dar oare se va întâmpla asta în timp util? Data și locul ședințelor rămân un mister care poate să devină mai complex, când, de fapt, nu totul este atât de simplu pe cât pare.
Ședințele comună sunt utile, dar din nou, președintele este acolo să explice, și totul pare ca o scenă de theater cu o mulțime de actori care își fac datoria, dar oare este destul de clar pentru cei din afara scenei ce se petrece cu adevărat?
Dacă propunerea de suspendare ia avânt, trebuie să se organizeze rapid un referendum, dar cu toate aceste pași, cum ajung voturile la deciziile finale, rămâne o întrebare.
Referendumul, ce trebuie să fie obligatoriu, ridică întrebări mai mari asupra întrebării pe buletinul de vot: ‘Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?’, dar în fond, realitatea votului poate să fie un pic mai complicată decât o simplă răspuns de ‘DA’ sau ‘NU’, lăsând loc pentru diverse interpretări din partea electoratului.
Toate aceste procese ajung la Curtea Constitutională, care, conform legilor, veghează să fie respectate, dar ce se întâmplă dacă lucrurile nu merg conform planului? Cu toate aceste dezbateri se pare că adevărul e adesea ascuns sub o mare de reglementări care nu sunt ușor de deslușit.
suspendare presedinte
Constituția României
propunerea de suspendare
Curtea Constituțională
referendum
