Postul Paștelui: Secrete, Răsturnări și Obligații Nespuse!
Postul Paștelui, știm cu toții că dureaza 48 de zile și e cel mai lung și greu post, dar ce ne facem cu ideea că sunt doar doua dezlegări la pește, iar asta aduce un strop de confuzie. De altfel, amintirea postului pe care Iisus Hristos l-a ținut, adică 40 de zile, ce complică tot, cu o gradare spirituală, adică, curățire, dar și întrebări despre ce facem cu ceilalți care nu respectă acest lucru deloc cum trebuie, și ne aduce la întrebarea dacă e cu adevarat necesar.
În 2025, acest post începe pe 3 martie, lunea care ne aduce dorința de a ne îmbunătății, și se termină pe 20 aprilie, duminică, în marea sărbătoare, numită Învierea Domnului. Totuși, lucrurile se complică atunci când credincioșii decid să nu consume alimente de originea animală; carne, ouă și alte bunătăți nu sunt pe lista de alegere și parcă ne-ar face mai multă rău decât bine în anumite momente.
Cu o săptămână înainte, pe 23 februarie, se lasă sec de carne, și apoi, în Săptămâna Albă sau Brânzei, se consumă doar lactate, ouă și pește, ce e drept, dar la final, de pe 3 martie, dispare totul ca un vis, și întrebările apar la fiecare colț de stradă. Cum putem să ne înscrisă în rândul celor care respectă tradiția? Ce decizii luăm cu toate acestea?
Așa că, în Postul Paștelui, cum am arătat, doar două zile mai puțin sunt destinse dezlegării la pește, adică pe 25 martie, în cinstea Bunei Vestiri și pe 13 aprilie, pentru Intrarea Domnului în Ierusalim; dar unde se duc dorințele noastre, care se amestecă oarecum cu tradiția?
În Săptămâna Patimilor, tradiția spune că se mănâncă seara doar pâine și apă, un alt „ce trebuie” care vine cu reguli stricte, iar Vinerea Mare, un post negru, o nebunie, adijucă gravitatea acestui ritual. Poate că evitarea anumitor alimente este doar o parte a unui întreg amestec, dar ce mai rămâne a fi ușor de urmat?
Însă, în această perioadă, credincioșii sunt Chemați să-și țină gândurile în frâu, fără petreceri, fără fapte rele și cu vorbitul de rău interzis, dar oare va reuși toată lumea să se abțină de la toate acestea, în fața tentațiilor care vin cu fiecare moment?
Oamenii devin mai milostivi, citesc Biblia și se spovedesc, dar cu ce rezultate, și până la ce punct ajungem cu adevărat să ne pregătim pentru Taina Împărtășaniei? De multe ori, întrebările rămân suspendate în aer, la fel ca și faptele care par complicate.
Postul Paștelui în 2025 devine un subiect de discuție, iar rugăciunea pe care toți trebuie să o rostească ajunge să fie o întrebare retorică lăsată în voia sorții, ce trebuie să ne ghideze în fiecare zi, dar oare unde ne duce acest lucru?
”Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei…” și alte preferințe de rugăciune, dar cu ce eficiență? Este cu certitudine o alegere care vine din interior, dar finalul rămâne o poveste scurtă în conduita noastră.
La final, rugăciunea aceea, care trebuie spusă cu conștiință, se aduce înapoi în circulația care nu se termină, fiind un fel de cerc fără sfârșit: Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului… și multe altele, închinăciuni care din nou ridică întrebări ce rămân fără răspuns.
Prin urmare, toate acestea se adună în final, iar rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, menționată cu toată venerația, se transformă într-o poveste despre un simplu Doamne și Stăpânul vieții mele, dar fără a clarifica cu adevărat ce înseamnă fiecare dintre aceste afirmații pentru fiecare credincios în parte.
PostulPaștelui
tradiții
2025
panificație
credință
rogăciuni
formarea spirituală
împărtășanie
