Postul Crăciunului: Tot ce trebuie să știi despre perioada de 40 de zile de rugăciune și abstinență

Biserica Ortodoxă intră, începând cu data de 15 noiembrie, în Postul Nașterii Domnului, cunoscut popular ca Postul Crăciunului. Această perioadă de 40 de zile de rugăciune și abstinență reprezintă o pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, un moment în care credincioșii se apropie de Dumnezeu prin post și rugăciune.

Originile Postului Crăciunului se regăsesc în secolele IV-V, când Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei au menționat pentru prima dată practicarea acestei perioade de post. Inițial, creștinii nu posteau toți în același fel și timp, unii ținând postul timp de șapte zile, alții șase săptămâni, iar unii practicând un post mai aspru decât alții. Abia în anul 1166, Sinodul Local din Constantinopol, sub conducerea patriarhului Luca Chrysoverghi, a stabilit durata uniformă a Postului Nașterii Domnului la 40 de zile, începând cu 15 noiembrie.

Când încep colindele?

Din punct de vedere liturgic, cântările dedicate Nașterii Domnului încep în ziua de 21 noiembrie, când se sărbătorește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Aceasta marchează momentul când, conform tradiției, Maica Domnului a intrat în Biserică, purtând pe brațe pe pruncul Iisus, simbolizând intrarea credinței creștine în lume.

Totuși, conform tradiției populare, colindele încep să răsune în afara lăcașurilor de cult după sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie), considerat protectorul României. Sfântul Andrei este o figură importantă în tradiția română, asociat cu speranța, cu reînnoirea și cu începutul unui nou ciclu.

Cele mai importante sărbători din Postul Nașterii Domnului

Postul Crăciunului este presărat cu o serie de sărbători importante care sporesc semnificația spirituală a acestei perioade. Printre cele mai importante se numără:

• Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie): Această sărbătoare marchează intrarea credinței creștine în lume, simbolizată de Maica Domnului care intră în Biserică purtând pe brațe pe pruncul Iisus.
• Sf. Ap. Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României (30 noiembrie): Sfântul Andrei este o figură importantă în tradiția română, asociat cu speranța, reînnoirea și începutul unui nou ciclu.
• Sf. Ier. Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei (6 decembrie): Sfântul Nicolae este cunoscut pentru generozitatea sa și pentru dragostea sa față de copii. Tradiția românească îl leagă de moșul care aduce daruri copiilor în Ajunul Crăciunului.
• Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş (7 decembrie): Sfânta Filofteia este o figură importantă în istoria Bisericii Ortodoxe Române, cunoscută pentru rugăciunile sale și pentru miracolele sale.

Rânduiala postului

Postul Crăciunului este considerat un post de asprime mijlocie, similar cu Postul Sfinților Apostoli. Aceasta înseamnă că se consumă hrană mai simplă, cu abstinență de la carne, produse lactate, ouă și vin.

Rânduiala din pravile prevede următoarele reguli de post în mănăstiri:

• Lunea, miercurea și vinerea: Se ajunează până la Ceasul al IX-lea (orele 15.00-16.00), când se consumă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn.
• Marțea și joia: Se consumă legume fierte cu untdelemn și se bea vin.
• Sâmbăta și duminica: Se îngăduie pește, cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru.

Există câteva excepții de la rânduiala generală a postului:

• Când cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare: Se dezleagă la pește lunea, marțea sau joia.
• Când cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare miercurea sau vinerea: Se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi.
• Când cade praznicul unui sfânt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie): Se dezleagă la untdelemn, pește și vin.
• Când cade hramul bisericii: Se dezleagă la untdelemn, pește și vin.
• La praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie): Se dezleagă la pește, indiferent de ziua în care cade.

Ajunul Crăciunului: Ziua de post mai aspru

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este considerată o zi de post mai aspru decât celelalte. Se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când se consumă, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și a celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16).

În alte părți, tradiția prevede ajunarea până la răsăritul Luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit Nașterea Domnului. Această ajunare amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire, la Liturghia săvârşită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care în prezent se săvârşește dimineața).

Postul Crăciunului reprezintă o ocazie specială de a ne apropia de Dumnezeu prin rugăciune, meditație și abstinență. Este un moment de introspecție, de purificare spirituală și de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, care aduce bucurie și speranță în inimile credincioșilor.

**TAGS:** Postul Crăciunului, Postul Naşterii Domnului, Postul Crăciunului 2023, Crăciunul, Sărbători, Tradiții, Biserica Ortodoxă, Calendarul ortodox, Religie, Credință, Liturghie, Post, Abstinență, Pregătire spirituală, Rugăciune, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Sfântul Apostol Andrei, Sfântul Nicolae, Sfânta Filofteia, Ajunul Crăciunului, Tradiții românești, Rânduiala postului, Reguli de post, Ceasul al IX-lea, Doxologie, Priveghere, Catehumeni, Botezul creştin, Liturghia Sfântului Vasile, Nașterea Domnului, Bucurie, Speranță. Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: Text: