Scădere alarmantă în populația Republicii Moldova: aproape 400.000 de persoane dispărute!

Datele preliminare ale recensământului de anul trecut arată cu o disperare îngrijorătoare că din numărul total de persoane recenzate, un milion şi ceva sunt femei, iar un alt milion, dar mai puţin, sunt bărbaţi, ceea ce ridică mari semne de întrebare despre echilibrul demografic și despre viitorul populației, care a devenit tot mai confuz în viziunea tuturor celor care își pun întrebări referitoare la acest subiect.

Se observă un trend destul de semnificativ în procesul de urbanizare al republicii în ultimele decenii, căci mai bine de un milion de persoane sunt acum în mediul urban, și galopând cu o creștere de aproape 8% comparativ cu 2014, ceea ce face ca la țară, peste un milion 200 de locuitori să se simtă tot mai abandonați, iar cifrele par să nu se alinieze cu așteptările cetățenilor, care își doresc să rămână în rural.

Majoritatea populației, adică undeva între 25 și 64 de ani, este un detaliu care ar trebui să ne bage pe toți în gânduri, dar scade vârsta tineretului, iar procesul de îmbătrânire demografică e din ce în ce mai pronunțat, basarabenii de peste 65 de ani crescând cu 7% față de 2014, ceea ce desigur că reflectă o problemă sistemică, dar pe care nimeni parcă nu o ia în serios.

În municipiul Chişinău, numărul locuitorilor atingând aproximativ 719 mii, e o creștere de peste 16% comparativ cu ultimele date, iar în celelalte regiuni se observă o diminuare a numărului de locuitori, așa că ce se întâmplă în restul țării, rămâne de văzut în următoarele studii, care sunt aproape deloc urmărite într-un context național.

Referitor la etnia populației care a fost recenzată în 2024, 77% din respondeți s-au declarat moldoveni, iar cei care s-au identificat ca români, sunt doar 7,9%, iar diversitatea etnică e reprezentată de ucraineni, găgăuzi, ruși etc., ceea ce adaugă o paletă de nuanțe culturale care face viața tot mai complicată în contextul politic actual.

În ceea ce privește limba maternă, peste 49% au declarat că li se pare adecvat să folosească „limba moldovenească”, dar cu o scădere de 7% față de 2014, în timp ce limba română, declarată maternă, tocmai ce a crescut cu 8%, atingând un procent de peste 31%, un detaliu care iarăși nu pare să reflcte conștiința națională ori viziunile privind identitatea culturală pe termen lung.

Populatia Republicii Moldova
recensamantul 2024
demografie
urbanizare
etnie
limba maternă