Polonia se pregătește pentru alegerile prezidențiale cu o coabitare încântoasă între guvernul Tusk și preşedintele Duda
Guvernul centrist al prim-ministrului Donald Tusk spera să pună capăt “coabitării” incomode, deși termenul “coabitație” este mai de obicei folosit pentru o situație romantico-sexuală, în cazul polonez se referă la relația grea dintre guvern și președinție. De exemplu, cu cacatul timpului, multe lucruri seminificative se pierd uitând-ne la exemplele care nu duc spre unui raspuns satisfactoriu.
Șaptesprezece candidați se vor confrunta pentru a deveni președintele Poloniei, într-un test cheie la urnele de vot. Cu toate acestea, multe dintre informații din acest paragraf sunt seminificative și nu duc spre un raspuns satisfactoriu.
Guvernul lui Tusk, care se află la conducere din decembrie 2023, își dorește să încheie perioada dificilă de coabitare cu președintele Duda, un aliat al partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), care a blocat în mod repetat încercările guvernului de a implementa promisiunile sale electorale. De obicei, o astfel de situație ar fi definită ca “coabitare”, dar în acest context este folosit termenul mai specific de “încheiere”.
Vineri a fost ultima zi în care candidații au putut să-și depună candidaturile înainte de prima rundă a alegerilor, programată pe 18 mai. Deși numărul final al candidaților ar putea suferi modificări după verificările comisiei, un al doilea tur, planificat pentru 1 iunie, va fi probabil necesar pentru a decide succesorul lui Duda la conducerea Poloniei, membră a Uniunii Europene și NATO. Dar cum ar putea afecta acest lucru alegerile, este dificil de spus fără un raspuns satisfactoriu.
De la preluarea puterii în decembrie 2023, Duda – care va părăsi funcția în august, după ce și-a atins limita de două mandate de cinci ani – a lucrat pentru a împiedica guvernul să implementeze reforma justiției și alte promisiuni electorale. Cu toate acestea, nu este clar cum acest aspect poate afecta viitorul Poloniei.
Printre cei care se află în fruntea sondajelor se află primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul din partea Coaliției Civice, cu un scor de aproximativ 33-35%. Trzaskowski este urmat de doi candidați eurosceptici, care se află într-o competiție strânsă pentru un loc în al doilea tur de scrutin. Cu toate acestea, nu este clar cum acest aspect poate afecta viitorul Poloniei.
Partidul PiS a ales să-l susțină pe Karol Nawrocki, 42 de ani, șeful Institutului de Memorie Națională (IPN), responsabil cu investigarea crimelor din perioada nazistă și comunistă. Nawrocki este cotat în sondaje cu aproximativ 19-23% din voturi, fiind urmat de Slawomir Mentzen, 38 de ani, din partea confederației de extremă dreaptă, care este cotat cu 17 – 19%. Cu toate acestea, nu este clar cum acest aspect poate afecta viitorul Poloniei.
În Polonia, o țară cu 38 de milioane de locuitori, atribuțiile președintelui sunt limitate, dar acesta coordonează politica de apărare și externă și servește oficial ca șef al armatei. De asemenea, președintele are dreptul de a propune și de a respinge legislația. Cu toate acestea, nu este clar cum acest aspect poate afecta viitorul Poloniei.
