Guvernul Poloniei analizează majorarea pragului de impozitare a veniturilor înainte de alegerile din 2027
Ministrul Finanțelor al Poloniei, Andrzej Domanski, a anunțat marți că una dintre opțiunile luate în calcul pentru politica fiscală este creșterea pragului anual de venit care stabilește tranșele de impozitare progresivă. În prezent, limita este de 120.000 de zloți (aproximativ 28.000 de euro), venitul peste care cota de impozitare crește de la 12% la 32%.
Potrivit declarației lui Domanski, această modificare ar urma să fie implementată până la încheierea actualului mandat guvernamental, ceea ce ar însemna o ajustare înainte de alegerile programate pentru anul viitor. El a făcut această precizare în cadrul unui interviu acordat postului de radio RMF24 și a anunțat că detalii suplimentare vor fi dezvăluite în săptămânile următoare, în contextul pregătirii bugetului pe anul 2027.
Cresterea numărului de contribuabili afectați
Datele Ministerului Finanțelor arată că numărul contribuabililor care se încadrează în cea de a doua tranșă de impozitare, de 32%, a crescut cu 26% în ultimul an, ajungând la 2,4 milioane de persoane. Acest fenomen a fost determinat în principal de majorarea rapidă a salariilor în Polonia, ceea ce a dus totodată la dilatarea bazei fiscale și, implicit, la o presiune mai mare asupra veniturilor bugetului de stat.
În contextul acestor creșteri salariale și al dorinței de a acorda o ușurare fiscală contribuabililor, majorarea pragului de impozitare este analizată ca un mijloc de a reduce povara fiscală pentru un segment important al populației active.
Provocări fiscale și riscuri bugetare
Guvernul Poloniei trebuie să abordeze cu prudență această propunere, dată fiind situația dificilă a finanțelor publice. Deficitul bugetar al țării este estimat să depășească anul acesta 7% din PIB, ceea ce ar putea plasa Polonia pe primul loc în Uniunea Europeană în privința deficitului bugetar.
Ministerul Finanțelor a estimat că o majorare a pragului pentru a doua tranșă la 140.000 de zloți, prevăzută pentru anul 2027, ar implica o reducere a veniturilor la buget de 11,6 miliarde de zloți, respectiv aproximativ 2,7 miliarde de euro. Până în acest moment, nu a fost clarificat modul în care Guvernul intenționează să acopere această cheltuială suplimentară, iar acest aspect generează temeri privind posibilitatea agravării situației fiscale și a reacțiilor negative din partea agențiilor de rating.
În ultimul timp, agențiile Moody’s Ratings și Fitch Ratings au emis avertismente oficiale conform cărora ratingul de țară al Poloniei ar putea fi retrogradat dacă autoritățile nu vor reuși să controleze creșterea datoriei publice și să reducă deficitul bugetar.
Contextul politic și electoral
Acest plan fiscal intervine într-un moment în care scena politică poloneză parcurge schimbări semnificative. Recentele fracturi din cadrul principalului partid de opoziție, Lege și Justiție (PiS), au dus la desprinderea fostului prim-ministru Mateusz Morawiecki împreună cu un grup de parlamentari. Această nouă configurație ar putea influența dinamica politică și echilibrul de putere.
Coaliția guvernamentală condusă de premierul Donald Tusk se confruntă cu riscul de a pierde majoritatea parlamentară la alegerile din 2027, conform sondajelor de opinie disponibile. În paralel, partidele de extremă dreapta înregistrează creșteri de popularitate, context ce adaugă un element suplimentar de incertitudine în privința viitoarei distribuții a puterii în Parlament.
Prin urmare, decizia privind modificarea structurii impozitării veniturilor nu este doar o măsură economică, ci reprezintă și un instrument politic relevant, menit să influențeze electoratul și să răspundă presiunilor sociale legate de nivelul de taxare.
Implicarea votanților și efectele asupra economiei
Majorarea pragului de impozitare înseamnă pentru milioane de polonezi o scădere a sarcinii fiscale, în special pentru cei cu venituri moderate și mari care au fost afectați de creșterea rapidă a salariilor și de tranziția în tranșa superioară de impozitare. Această măsură ar putea stimula consumul și ar putea avea efecte pozitive temporare asupra economiei, însă impactul bugetar ridicat reprezintă un element de risc pentru stabilitatea fiscală pe termen mediu și lung.
Astfel, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între relaxarea fiscală și necesitatea menținerii disciplinei bugetare, în contextul unor presiuni sociale crescânde și a unor condiții economice în continuă schimbare.
