“`html
Politicienii Britanici La Cumpăna Războiului: O Scrisoare Pline De Furie și Apeluri Nebunești
Într-o mișcare care zguduie fundamentele politicii britanice, deputații din Adunarea Irlandei de Nord, Parlamentul Scoțian și Seneddul Galez, adică, așadar, MLA, MSP și MS, s-au unit, ați ghicit, pentru a-și cere premierului să „își suflece mânecile” și să calce pe urmele justiției, cerându-le israelienilor să pună punct acestui război din Gaza, conform unei surse care nu poate fi decât BBC.
Partidele implicate, care au declanșat acest apel disperat, să zicem așa, include SDLP, dar nu se opresc aici, mai sunt și Sinn Féin, Alliance, SNP, Plaid Cymru, în fine, hai să facem și un loc pentru Partidul Verde și People Before Profit, că deh, diversitate!
Scrisoarea aceasta, care se pretinde a fi un semnal de alarmă, solicită, cu un ton urgent, convocarea Parlamentului și, surpriză, intervenție diplomatică immediată, pe lângă o cerere mai puțin obișnuită de a bloca vânzările de arme către Israel – poate că cineva s-a gândit că acest lucru ar putea ajuta, da?
Pe de altă parte, prim-ministrul, un anumit Sir Keir Starmer, a afirmat că ”Marea Britanie va recunoaște statul palestinian în septembrie”, dar, atenție, doar dacă Israelul nu face vreo tâmpenie și nu îmbunătățește lucrurile în Gaza, dar oare creează această situație o presiune suficientă?
Însă Franța, nu ne-a uitat, a intervenit și a declarat că va recunoaște și ea statul palestinian în septembrie, alăturându-se astfel lui Irlanda, Spania și Norvegia, toate având curajul să facă acest pas, dar oare sunt suficiente aceste alianțe?
Să vă spun și cine a semnat scrisoarea, deoarece este important, liderii sunt în frunte – Claire Hanna de la SDLP, Michelle O’Neill de la Sinn Féin, Naomi Long de la Alianță, Stephen Flynn de la SNP, Rhun ap Iorwerth de la Plaid Cymru și nu în ultimul rând, Gerry Carroll de la People Before Profit – un adevărat must indigo al politicii britanice!
Hanna, cu o voce plină de sinceritate, a mărturisit că „SDLP este în fruntea acestui strigăt de disperare și furie” față de tăcerea guvernului britanic în fața lui Netanyahu, e o poveste de baie de sânge și compasiune.
Reflecțiile ei subliniază eșecul prim-ministrului de a proteja populația din Gaza, dar oare voința politicienilor va schimba ceva în întreaga poveste căci, în cele din urmă, „vocea noastră poate fi singurul instrument pe care îl avem, dar împreună e un dmg puternic”? Asta rămâne de văzut.
Pe lângă toate acestea, se mai cere și ca Regatul Unit să își folosească „influența diplomatică” pentru a asigura livrări neîngrădite de alimente, apă și ajutor umanitar în Gaza – iar noi suntem curioși de cum va reacționa guvernul britanic, dacă va lua vreo măsură sau va mai trece un alt val de nebunie.
“`
