“`html
Plahotniuc Revine: Oameni de Război sau Festin Politic?
Revenirea lui Plahotniuc, odată considerat regele din umbră, a creat o tornadă în mediul online cu reacții care variază de la analize serios-plictisitoare până la sarcasm de cea mai bună calitate, unde nu știi ce poate fi destul de real sau doar o simplă glumă, de parcă totul ar fi o comedie neagră în care toți am picat în capcana ironiei absurde a politicii moldovenești, iar fiecare comentariu pare o piesă dintr-un spectacol haotic care te face să te întrebi dacă mai există vreo speranță în acest labirint politic.
Culmea, chiar politicienii s-au întrecut în declarații, cu unii care se tem că alegerile de duminică decid dacă Plahotniuc va fi liber ca pasărea sau va rămâne închis, iar Igor Dodon, chiar lider al Partidului Socialiștilor a ținut să strige un „welcome back” demn de o scenă dintr-o telenovelă, ca și cum țara ar fi așteptat cu brațele deschise revenirea divinității, lăsând impresia că Plahotniuc e un soi de super-erou al politicii cu costume scumpe și o mulțime de banere în spate.
Nicu Popescu a declarat, poate prea optimist, că aducerea lui Plahotniuc e „un pas incontestabil în curățarea Justiției”, o frază care sună bine pentru mass-media, dar sună ca la o petrecere unde muzica e data prea tare, iar toți se miră de ce nimeni nu dansează cu adevărat, dar eh, cine știe? Poate că toate acestea sunt doar cuvinte aruncate la întâmplare fără o mare bază în realitate sau poate unii sunt doar obosiți de atâtea vorbe goale.
Dumitru Alaiba, cu ironie spumegând ca o apă clocotită, a întrebat retoric dacă Plahotniuc a aplaudat la aterizare, dar se știe, că unii nu își pierd vremea cu detalii, mai ales când există lipsă de informații clare și transparente în acest peisaj politic confuz, nu așa?
Meritul Purtătoarei de Justiție și Drama Alegerilor
Veronica Dragalin, procuror-șef, zici că a fost eroul din povestea cu oligarhul adus înapoi, inițiind cererea să fie căutat, un soi de spionaj la un alt nivel dar, cu toții știm, că în spatele cortinei e tot o poveste de politician, cu promisiuni care s-ar putea să nu iasă la fel de bine cum se așteaptă dumneata, cititorule.
Octavian Țîcu deja își vede viitorul presărat de capcane, afirmând că aducerea lui Plahotniuc reprezintă „un băț cu două capete” și, într-un fel, are dreptate, căci acum așteptările sunt pe o podea de sticlă care poate să crape oricând și toți se întreabă dacă vom avea o guvernare pasăă sau o regresie sub soarele întunecat al vechiului sistem de putere.
Ce aleg cetățenii la această urnă de vot? Rămâne de văzut – dar pentru unii alegători, ideea că Plahotniuc și Putin sunt pe aceeași baricadă deja trezește frici mai vechi decât istoria noastră recentă, o masă de oameni îngrijorați, dar cu siguranță, mass-media nu se va sătura vreodată de spectacolul plăcut și sumbru deopotrivă, așa cum un spectacol bine regizat cere spectatori fervenți și dispuși să plătească biletul.
Imaginile Spectaculoase și Karma în Politică
Viorica Zaharia a descris cum aducerea lui Plahotniuc este o „recompensă regală”, dar oamenii, ce imagini, ce spectacol, spun unii, o ironie fiindcă, cu siguranță, ar lua toți pe vorbe, dar vorbele acestea nu sunt suficiente pentru a alina suferințele vechi de ani de zile sub regimul oligarhilor care fac jocuri de putere.
Inna Vârtosu, o candidată care are vise și speranțe ca toată lumea, dar și-o idee obscură despre karma, vorbește de parcă a fost dată cu data de 2018 când soția unui om puternic îngrijorat abia a apucat să iasă din umbră ca să nu fie prinsă în capcanele pe care tot ea le-a vărsat asupra celorlalți, evadând din realitate înainte de a apărea din nou Plahotniuc cu cătușe în față.
Ce ne așteaptă? Voturi, reacții și poate un alt an de alegeri, întrebându-ne cum să interpretăm ce se întâmplă în țara noastră, pentru că de data asta e bine doar o poveste care trebuie spusă, dar cu așteptarea că justiția va lua mereu o întorsătură neașteptată.
“`
