Limitarea adaosului comercial: O soluție temporară pentru criza costului vieții
Esentialul: Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai subliniază că plafonarea adaosului comercial nu abordează cauzele fundamentale ale crizei costului vieții, ci oferă doar un beneficiu temporar. Aceștia avertizează asupra riscurilor asociate cu extinderea acestei măsuri, propusă recent de ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Ce s-a întâmplat
Declarațiile recente ale ministrului Agriculturii, Florin Barbu, propun plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele agroalimentare, nu doar pentru cele de bază, în cazul în care inflația depășește 5%. Barbu a menționat că acest act normativ este necesar deoarece adaosurile comerciale la alimentele de bază s-au mutat asupra altor produse agroalimentare, ceea ce a fost sesizat de Consiliul Concurenței.
În România, adaosul comercial pentru alimentele de bază este deja plafonat la 20% pentru procesatori, 5% pentru lanțurile de distribuție și 20% pentru distribuitori, ceea ce permite ca prețul în magazine să fie cu maximum 51,2% mai mare decât costul de producție. Scopul acestor măsuri este de a atenua inflația și de a sprijini venitul real al populației cu venituri mici.
Puncte Cheie
- Plafonarea adaosului comercial a fost propusă pentru a aborda creșterile de prețuri în cazul unei inflații de peste 5%.
- Specialiștii avertizează că această măsură nu rezolvă cauzele fundamentale ale crizei costului vieții.
- Inflația din România a fost influențată de creșterea prețurilor la energie și materii prime, precum și de deficitul bugetar.
- Produsele alimentare reglementate au avut o stabilizare a prețurilor, în contrast cu alimentele neplafonate care au înregistrat scumpiri semnificative.
- Plafonarea adaosului comercial poate genera efecte negative, inclusiv creșteri ale prețurilor la bunurile nealimentare și falimente în sectorul alimentar.
Context
Analiza efectuată de cercetătorii de la RoEM-UBB FSEGA evidențiază că inflația a fost alimentată în principal de creșterea prețurilor energiei și a materiilor prime, agravându-se în perioada post-pandemie și în urma invaziei Ucrainei. Aceștia subliniază faptul că cererea crescută, determinată de politici fiscale expansive, a contribuit la majorarea prețurilor. Plafonarea adaosului comercial, deși poate oferi un răgaz pe termen scurt, nu rezolvă problemele fundamentale ale economiei, precum deficitul bugetar și creșterea costului energiei.
În plus, se observă că strategiile retailerilor de a compensa limitarea marjelor de profit prin majorarea adaosurilor la produsele neplafonate pot transfera presiunea inflaționistă asupra altor bunuri alimentare. Astfel, cercetătorii sugerează că măsurile mai eficiente ar putea include ajutoare financiare pentru gospodăriile cu venituri mici, în locul plafonării prețurilor, care nu abordează cauzele profunde ale inflației.
