Piețele europene scad din cauza crizei din Orientul Mijlociu
Pe scurt: Principalele piețe bursiere europene au început săptămâna în scădere, influențate de vânzările pe piețele asiatice și de creșterea prețului petrolului. Aceste scăderi au loc pe fondul intensificării crizei din Orientul Mijlociu.
Ce s-a întâmplat
Piețele bursiere din Europa au avut o zi proastă luni dimineață. Acest lucru s-a întâmplat după ce piețele asiatice au înregistrat scăderi mari. De exemplu, indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu peste 5%, iar indicele din Taiwan cu 4,4%. Alte piețe asiatice au avut, de asemenea, scăderi semnificative.
Creșterea prețului petrolului, care a ajuns aproape de 120 de dolari pe baril, a amplificat îngrijorările economiilor care depind de importurile de țiței și gaze din această regiune. În Europa, indicele FTSE 100 din Londra a scăzut cu 1,6%. Indicii DAX din Frankfurt, CAC 40 din Paris și FTSE MIB din Milano au pierdut fiecare peste 2,4%. Indicele IBEX 35 din Madrid a scăzut cu aproape 2,7%, iar indicele pan-european Stoxx 600 a scăzut cu aproximativ 2% la ora 9:30 CET.
Date economice slabe din Germania accentuează pesimismul
Pe lângă creșterea prețurilor la petrol, sentimentul negativ a fost amplificat de datele economice slabe din Germania. Producția industrială și comenzile din fabrici au scăzut la începutul anului, cu o reducere de 0,5% în ianuarie. Aceasta a venit după o scădere revizuită de 1% în luna precedentă.
Investitorii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să crească ratele dobânzilor în acest an, din cauza temerilor că scumpirea energiei va duce la inflație.
Petrolul se apropie de 120 de dolari pe baril
Piețele financiare au devenit nervoase din cauza prețului petrolului, care a crescut semnificativ. Acest lucru a fost determinat de atacurile recente în Iran, care au vizat infrastructura civilă. Războiul din Iran a afectat zone esențiale pentru producția și transportul de petrol din Golful Persic.
Prețul petrolului Brent a atins 119,5 dolari pe baril, dar a scăzut ulterior la aproximativ 107,8 dolari. De asemenea, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a atins 119,48 de dolari pe baril, înainte de a coborî la 103 dolari.
Riscuri pentru piața globală a energiei
Atacurile asupra instalațiilor petroliere din Iran ar putea agrava problemele pe o piață energetică deja tensionată. Iranul reprezintă aproximativ 4% din oferta globală de petrol, iar majoritatea exporturilor sale merg către China. Afectarea capacității de export a Iranului ar putea încetini redresarea economică globală.
Gazele europene cresc puternic
De asemenea, și piața gazelor din Europa se confruntă cu presiuni. Contractele pentru gaz natural au crescut cu peste 14%, atingând valori de peste 61 de euro pe megawatt-oră. Aceasta este cea mai mare creștere din ultimii trei ani. Producția a fost redusă de mai mulți furnizori importanți, iar instalația Ras Laffan din Qatar a fost închisă săptămâna trecută.
Totodată, Rusia a avertizat că ar putea opri exporturile de gaze naturale către Europa, ceea ce ar putea agrava situația. Rezervele de gaze din Uniunea Europeană sunt sub 30%, ceea ce necesită reumplere.
Dolarul se întărește, aurul scade
Dolarul american s-a apreciat față de alte valute majore, fiind tranzacționat la 158,46 de yeni japonezi. În același timp, prețul aurului a scăzut cu peste 1%, fiind în jurul valorii de 5.100 de dolari. Pe piața criptomonedelor, majoritatea activelor au crescut, cu un bitcoin tranzacționat la 67.774 de dolari.
FMI avertizează: „Gândiți-vă la ceea ce pare de neconceput”
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că autoritățile trebuie să se pregătească pentru scenarii extreme din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. În cadrul unui discurs, ea a menționat că o creștere de 10% a prețului petrolului ar putea majora inflația globală cu aproximativ 0,4 puncte procentuale.
Gazul european s-a scumpit cu 30% în Europa
Prețul gazului la bursa de la Amsterdam a crescut luni dimineață la 66 de euro/MWh, după un vârf inițial de 30%. În România, prețul gazelor rămâne plafonat la 0,31 de lei/kWh până în primăvara anului 2027, conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate pe 5 martie 2026. Această măsură are rolul de a proteja cetățenii de fluctuațiile cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.
