PIB-ul a crescut cu 0,3% în trimestrul II din 2024, dar cu o creștere mai mică decât se aștepta

Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o creștere de 0,3% în trimestrul al doilea din 2024, comparativ cu trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această creștere este mai mică decât se aștepta inițial, dar totuși un semn pozitiv pentru economia românească, care a fost afectată de criza economică globală și de războiul din Ucraina.

PIB-ul ajustat sezonier a fost de 442,094 miliarde lei prețuri curente în trimestrul al doilea din 2024, în creștere cu 0,3% față de trimestrul anterior și cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Creșterea PIB-ului a fost susținută de o serie de factori, inclusiv de creșterea consumului gospodăriilor, a investițiilor și a exporturilor.

Cu toate acestea, creșterea PIB-ului a fost mai mică decât se aștepta inițial. În prima variantă a estimărilor, INS anunța o creștere de 0,1% față de trimestrul precedent și de 0,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Revizuirea datelor pentru perioada 2007-2023 și revizuirea estimărilor pentru trimestrul II 2024 a dus la o creștere mai mică a PIB-ului decât se aștepta inițial.

Creșterea PIB-ului a fost mai lentă decât în primele trimestre ale anului 2024, când economia românească a înregistrat o creștere rapidă. Această încetinire a creșterii economice este atribuită unor factori precum inflația ridicată, creșterea prețurilor la energie și incertitudinea economică la nivel global.

Analiza datelor INS

Analiza datelor INS arată că dinamica PIB-ului a crescut cu +0,1 puncte procentuale comparativ cu varianta provizorie anterioară. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări semnificative între cele două estimări. Agricultura, silvicultura și pescuitul au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (0,3%), dar volumul de activitate a scăzut cu 1,2 puncte procentuale (de la 117,3% la 116,1%).

Industria a înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (-0,1%), dar volumul de activitate a scăzut cu 0,1 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,5%). Construcțiile au înregistrat o contribuție mai mică la creșterea PIB, de la +0,2% la +0,1%, dar volumul de activitate a rămas neschimbat față de estimarea anterioară (103,3%).

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hoteluri și restaurante au avut o contribuție mai mare la creșterea PIB, de la 0,0% la +0,2%, ca urmare a majorării volumului de activitate cu 2,1 puncte procentuale (de la 99,9% la 101,1%). Informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (-0,1%), dar volumul de activitate a scăzut cu minus 0,1 puncte procentuale (de la 98,2% la 98,1%).

Intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%), iar volumul de activitate a scăzut cu minus 0,1 puncte procentuale (de la 99,9% la 99,8%). Tranzacțiile imobiliare au avut aceeași contribuție la creșterea PIB (-0,2%), dar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (97,4%).

Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99,8%).

Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, nu au suferit modificări privind contribuția la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat față de estimarea anterioară (100,2%).

Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, dar volumul de activitate a scăzut cu minus 0,1 puncte procentuale (de la 106,4% la 106,3%). Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,5 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 104,5% la 104%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferențe semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat: Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,7% la +4,5%, ca urmare a scăderii volumului său cu 0,2 puncte procentuale de la 107,6% la 107,4%.

Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,2% la -0,2%, ca urmare a diminuării volumului său cu 4,7 puncte procentuale de la 102,4% la 97,7%. Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,1% la +0,3%, ca urmare a creşterii volumului său cu 2,7 puncte procentuale de la 100,7% la 103,4%.

Formarea brută de capital fix, de la +1,4% la +0,8%, ca urmare a scăderii volumului său cu 2,1 puncte procentuale de la 105,3% la 103,2%.

Perspectivele economice

Creșterea PIB-ului din trimestrul al doilea din 2024 indică o recuperare graduală a economiei românești, dar cu o creștere mai lentă decât se aștepta inițial. Există o serie de factori care ar putea afecta creșterea economică în viitor, inclusiv inflația ridicată, creșterea prețurilor la energie, incertitudinea economică la nivel global și războiul din Ucraina.

Guvernul român a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini economia, inclusiv reducerea impozitelor, creșterea salariului minim și investiții în infrastructură. Cu toate acestea, este important să se monitorizeze cu atenție evoluția economiei și să se adopte măsuri prompte pentru a face față provocărilor.

Este de așteptat ca creșterea economică să fie mai lentă în următoarele trimestre, dar o revenire a economiei românești este posibilă, cu o gestionare eficientă a factorilor de risc.