“`html
Oceanul de Scăderi: Piața Maritimă În Colaps Total!
Se știe că piața globală a transportului maritim de containere e pe butuci, un adevărat declin care s-a instalat așa, ca un musafir nepoftit, acum câteva luni bune, iar în august e mai rău ca oricând, tarifele scad cu 3% în săptămâna asta, ajungând la o medie de 2.350 dolari pentru un container de 40 de picioare, dar nu, hai să nu ne oprim aici, comparativ cu 2024, deja suntem pe minus cu 57%, un semnal clar că oferta e acoperită, iar cererea e ca o fantomă, undeva departe, în negru.
Și Europa? Ah, Europa, se zbate ca un pește pe uscat, ruta Shanghai–Rotterdam s-a făcut tiptil mai ieftină, ajungând la 3.176 dolari, iar Shanghai–Genova a scăzut cu 4%, ceva de genul 3.084 dolari, da, exact așa, și chiar dacă ne uităm la variațiile anuale, și ele tot pe minus, cam 57%, adică nu e bine, e foarte rău, iar Mediterana pătează toate rutele care o leagă de nordul European, ai zice că e o competiție pe locuri de muncă în porturi, dar nu, e mai degrabă un coșmar economic pe cale de a ne duce pe toți la fund.
Și dacă credeai că rutele spre Statele Unite sunt vesele, te înșeli! Transportul din Shanghai către Los Angeles s-a dus cu 2% în jos, la 2.494 dolari/container, iar cel Shanghai–New York a căzut cu 5%, ajungând la 3.638 dolari, unde cum, deci nu-i de mirare că de fiecare dată când ai un nou raport, toți se iau cu mâinile de cap și spun „Ce-o să facem acum?”.
Asta cu rutele de întoarcere, însă, e o poveste diferită, pentru că, surprise! Rotterdam–Shanghai a scăzut cu 3%, dar la 474 dolari/container e o afacere bună? Poate, dar tot pe minus ne ducem, iar Los Angeles–Shanghai, hă, acela a rămas neschimbat, iar pierderile astea anuale sunt mai acceptabile, parcă ar fi o oază în deșertul ăsta economic.
Și nu uităm de transportul transatlantic, cu Rotterdam–New York căzând zadarnic la 1.945 dolari, în timp ce scăderea anuală e de un nimic, adică doar –1%, iar în sens invers, cam cu 1% mai puțin, care e dovada că între Europa și Statele Unite există o stabilitate relativă, deși nu putem să ne bucurăm de prea multă normalitate.
Privind totul dintr-o perspectivă mai largă, Drewry ne spune că suntem pe o piață globală vulnerabilă, plină de neprevăzut, și în care scăderile sunt ca ploaia, abundente, dar unele rute chiar suferă mai mult decât altele, iar Asia, ah, Asia e epicentrul tuturor nefericirilor, cu Mediterana și coasta de est a SUA ce se confruntă cu cele mai dure provocări, haideți să le spunem așa, căci nimeni nu știe ce ne așteaptă în a doua jumătate a anului 2025.
Deci, în concluzie, suntem pe un teren minat, unde orice decizie poate să răstoarne și mai mult tarifele și să ne lăsăm în voia sorții, și, cine știe, poate vom avea parte de noi ajustări, iar operatorii vor trebui să cântărească toate aceste alegeri cu atenție, căci ce ne așteaptă e un mare semn de întrebare!
“`
