Studii privind fenomenul „Food Noise” în România: peste 80% dintre români experimentează gânduri persistente despre mâncare
Compania Novo Nordisk aduce în atenția publicului din România fenomenul denumit „Food Noise” sau „zgomot alimentar”, printr-un studiu național de percepție care investighează influența gândurilor constante legate de mâncare asupra relației oamenilor cu alimentația și modul în care acestea contribuie la eșecul încercărilor de scădere în greutate. Acest concept descrie vocea internă care îi determină pe mulți să se gândească permanent la mâncare, o experiență intensă pentru mai bine de opt din zece români, dar care rămâne puțin cunoscută publicului larg.
Definirea și importanța fenomenului Food Noise
„Food Noise” desemnează gândurile persistente despre mâncare, percepute ca fiind nedorite sau apăsătoare, având impact asupra vieții sociale, mentale și fizice a indivizilor. Conceptul a fost definit științific în anul 2025, în revista Nutrition & Diabetes, fiind identificat ca unul dintre factorii care determină eșuarea regimurilor de slăbire, dincolo de simpla voință a persoanei. Momentan, Novo Nordisk măsoară pentru prima dată la nivel național România acest fenomen, introducând astfel conceptul în dezbaterea publică despre gestionarea greutății corporale.
Studiul relevă faptul că 71% dintre respondenți se gândesc la mâncare chiar și atunci când nu le este foame, iar 27% simt acest fenomen frecvent sau foarte frecvent. Cu toate acestea, doar 17% îl percep ca o manifestare a lipsei de voință, în timp ce o treime îl asociază cu stresul, emoțiile și impactul mediului înconjurător. Aproape un sfert dintre aceștia (23%) consideră că Food Noise este o problemă reală, dar insuficient discutată.
Descoperiri cheie din studiul național realizat în România
Potrivit cercetării desfășurate în iulie 2026 pe un eșantion reprezentativ de 1.319 adulți, 70,8% dintre respondenți nu cunosc termenul „Food Noise” înainte de studiu, iar numai 9% știu ce înseamnă. Aproape jumătate dintre participanți (47%) raportează resimțirea fenomenului în mod moderat până la foarte intens.
Din punct de vedere comportamental, 21% dintre respondenți recunosc că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți în timp ce consumă anumite alimente, indicând un nivel de rușine și tăcere legat de alimentația lor. De asemenea, 77% admit că mănâncă ca răspuns la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală cel puțin ocazional, în timp ce doar 39% spun că mănâncă în general atunci când le este foame. Pentru aproape 10% din respondenți, mâncarea reprezintă o formă de alinare emoțională.
Reacțiile după episoadele în care mănâncă mai mult decât și-au propus sunt în principal negative: 7 din 10 respondenți simt regret, vinovăție sau frustrare, în timp ce numai 6,7% experimentează plăcere. În aceste situații, mai mult de jumătate încearcă să compenseze prin restricții alimentare (21%), sport suplimentar (14%), săritul meselor (14%) sau autocritică severă (12%).
Mediul și factorii declanșatori ai Food Noise
Expunerea frecventă la imagini, reclame și conținut cu mâncare este resimțită de 37% dintre respondenți la nivel zilnic sau aproape zilnic. Factorii principali care declanșează pofta alimentară în absența senzației de foame sunt mirosul de mâncare (27%), vitrinele și rafturile din magazine (10%) și reclamele TV sau online (7%).
Perioadele și momentele zilei în care oamenii pierd cel mai adesea controlul asupra alegerilor alimentare sunt seara (23%), zilele stresante (15%) și sărbătorile (10%).
Presiunea socială și efectele „corpului de plajă” în timpul verii
Vacanța de vară aduce o presiune suplimentară asupra a peste jumătate dintre respondenți (53%), care simt cel puțin ocazional stres legat de aspectul corpului înainte de ieșirea la mare sau la piscină, iar 23% raportează că această presiune este frecventă. Influența rețelelor sociale, care promovează imaginea ideală a „beach body”-ului, se remarcă în percepția a 35% dintre români asupra relației cu mâncarea și în cea a 36% față de propriul corp.
Comportamentele concrete generate de această presiune includ abținerea de la dulciuri și alte tentații alimentare înainte de vacanță (48%), creșterea activității fizice (19%), dorința de a slăbi câteva kilograme pentru costumul de baie (14%) și utilizarea unor soluții diverse de gestionare a greutății, inclusiv farmacoterapie (8%).
Contextul național al obezității și necesitatea abordării fenomenului Food Noise
România se situează în fața unei provocări majore privind sănătatea publică: conform World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții români suferă de obezitate, iar peste 70% se situează în zona supraponderalității și obezității. În ciuda faptului că 51% dintre români au încercat în ultimul an să adopte o alimentație mai echilibrată sau să slăbească prin diete, doar un procent redus a apelat la sprijin specializat. Astfel, numai 3% au consultat un medic sau un nutriționist, 1% un psiholog sau terapeut, iar 4% au folosit diverse metode pentru gestionarea greutății, inclusiv medicamente.
Inițiativa Novo Nordisk, prin acest studiu, marchează prima încercare sistematică de măsurare a Food Noise la nivel național în România și dorește să monitorizeze anual evoluția fenomenului pentru o înțelegere mai profundă a legăturii românilor cu greutatea lor corporală.
Declarații oficiale și obiectivele studiului
„Noi credem că primul pas către o gestionare mai bună a problemelor de greutate și a obezității este înțelegerea experiențelor reale prin care trec oamenii și a provocărilor zilnice când vorbim despre scăderea ponderală. De aceea am lansat primul studiu de percepție din România dedicat Food Noise. Rezultatele arată că mii de români se confruntă cu gânduri persistente despre mâncare fără să știe că acest fenomen nu reprezintă o lipsă de voință, are un nume și o explicație biologică și științifică. Mulți oameni nu vorbesc despre asta, deși o experimentează: acea voce din minte care revine când nu le e foame, o experiență reală pe care oamenii o trăiesc, dar nu o pot numi. La Novo Nordisk am ales să vorbim despre — Food Noise, nu din dorința de a eticheta ci pentru a recunoaște acest termen astfel încât să mutăm conversația de la vină și rușine la înțelegere”, a declarat Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România.
„O problemă trăită în fiecare zi nu poate fi tratată cu o singură conversație. De aceea vrem ca cercetarea despre Food Noise, alături de alte studii pe care le-am realizat și pe care vom continua să le facem anual, să ne ajute să înțelegem mai bine relația românilor cu greutatea și cum îi putem sprijini.”, a adăugat Silviu Apostol, External Affairs Director Novo Nordisk România.
Informații despre studiu și companie
Studiul „Food Noise – Relația românilor cu mâncarea” a fost realizat în colaborare cu iVOX, în mediul online, în luna iulie 2026, pe un eșantion de 1.319 respondenți adulți. Acesta a analizat frecvența și intensitatea gândurilor legate de mâncare, practica mâncatului emoțional, factorii declanșatori din mediu, comportamentele de compensare și nivelul de cunoaștere a conceptului de Food Noise. Eșantionul reflectă structura socio-demografică a populației utilizatorilor de internet din România, ceea ce permite extrapolarea rezultatelor cu o marjă de eroare redusă la întreaga populație cu acces similar la internet în țară.
Novo Nordisk, companie globală de top în domeniul îngrijirii sănătății, a fost fondată în 1923 și are sediul central în Danemarca. Cu aproximativ 68.900 de angajați în 80 de țări, își comercializează produsele în circa 170 de țări. Compania se dedică generării de schimbări reale în lupta împotriva bolilor cronice grave, folosindu-se de experiența ei în diabet.
