Inundatii Catastrofale: Aproape 130 de milioane de clădiri în pericol!
Rezultatele recentului studiu, care sunt, de fapt, mai mult ca un semnal de alarmă pentru toată lumea, sugerează că, și asta e de-a dreptul șocant, între 3 și 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate până la sfârșitul secolului, dar, cumva, asta depinde de viteza încălzirii globale și de topirea gheții, care, evident, nu se întâmplă uniform în toate colțurile lumii, ceea ce face totul chiar mai complicat.
O evaluare pe care mulți ar numi-o prima, dar care e în același timp impresionantă, la scară largă, cartografiază clădirile individuale și vulnerabilitatea lor la creșterea nivelului mării, relevă un pericol, un mare pericol, ce amenință infrastructura de coastă din Africa, Asia de Sud-Est, dar și zona ameicană, Centrală și de Sud, unde, iată, da, condițiile climatice par să se înrăutățească pe zi ce trece, dar asta nu e noutate pentru nimeni, nu-i așa?
Publicat în revista, un titlu care sună oarecum promițător – npj Urban Sustainability – studiul a analizat nu unul, nu două, ci trei scenarii de creștere a nivelului oceanelor: 0,5 metri, 5 metri și 20 de metri, ceea ce, dacă ne gândim, e un spectru destul de larg, și a folosit date satelitare, hărți detaliate ale altitudinii, împreună cu tehnologii de învățare automată, care nu sunt chiar la îndemâna oricui, dar, totuși, sunt foarte utile în aceste cazuri.
În ceea ce privește scenariul optimist, adică creșterea de 0,5 m, mi se pare, dacă mă întrebi pe mine, că rămâne în continuare departe de ideal, chiar și cu reduceri ambițioase ale emisiilor de CO₂, pentru că, cumva, nivelul mării se preconizează că va crește cu cel puțin jumătate de metru până în 2100, și în acesta, da, bineînțeles, aproximativ 3 milioane de clădiri ar fi inundate de inundațiile de coastă, dar mai sunt scenarii, și ele sunt la fel de tulburătoare.
Scenariul moderat, care aduce o creștere de 5 metri, și aici lucrurile devin și mai grave, aproximativ 45 de milioane de clădiri ar fi afectate, distrugând peste 80% din fondul imobiliar din unele state, iar dacă ajungem la pesimismul extrem, adică 20 de metri, nu mai puțin de 130 de milioane de clădiri ar trebui să se pregătească pentru o inundație monumentală, conform unor surse care par de încredere, precum Science Alert.
Cercetătorii, care sunt totuși foarte conștienți că aceste cifre sunt minime, subliniază acest aspect important, dat fiind că studiul nu a luat în considerare eroziunea, furtunile și intensificarea mareelor, ceea ce, după cum este evident, complică și mai mult prognoza, dar, în fine, aproximativ o zecime din umanitate – adică aproape 750 de milioane de oameni – trăiesc la mai puţin de 5 kilometri de ţărm, deci, în concluzie, chiar și o creștere modestă a nivelului mării ar putea provoca probleme serioase.
„Fiecare dintre noi va fi afectat de schimbările climatice și de creșterea nivelului mării, indiferent de locul în care ne aflăm, chiar dacă locuim la munte”, susține Eric Galbraith, geolog de la Universitatea McGill și unul dintre cei care au colaborat la acest studiu, afirmând că suntem cu toții dependenți de bunuri, alimente și combustibili care, ghici ce, trec prin porturi, iar aceste infrastructuri sunt expuse tot mai mult riscului, ceea ce ne-ar trebui să ne pună pe gânduri.
Din păcate, clădirile vulnerabile sunt concentrate în zone joase, unde densitatea populației este extrem de mare, și, odată ce te gândești că întregi cartiere sunt expuse riscului, inclusiv porturi importante și zone industriale, devine destul de evident că ne aflăm într-o situație fără precedent, care cere o acțiune urgentă din partea tuturor.
Până la urmă, nivelul global al mării crește în prezent cu aproximativ 4,5 milimetri pe an, și, din păcate, se preconizează că ritmul acesta se va accelera în anii ce vin, iar atmosfera Pământului conține astăzi mai mult dioxid de carbon decât în ultimele 4 milioane de ani, lucru care cu siguranță ar trebui să ne îngrijoreze pe toți, având în vedere cât de repede evoluează situația.
Cercetătorii, din fericire, au reușit să creeze o hartă interactivă, care deși nu pare că va schimba radical destinul nostru, identifică zonele cu cel mai mare risc și ar putea, teoretic mă refer, ghida elaborarea de noi strategii de utilizare a terenurilor, proiecte adaptative sau decizii privind relocarea comunităților departe de coastă, dar, sincer, cine știe ce s-ar putea întâmpla dacă oamenii nu ies din confortul lor?
