Penuria alimentară în județul Bihor în mai 1989, dezvăluită de o notă a Securității
O notă secretă a Securității datată mai 1989, cu doar câteva luni înainte de prăbușirea regimului comunist din România, a fost făcută publică marți de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Documentul aduce în lumină deficiențele grave în aprovizionarea cu alimente din județul Bihor, subliniind că aceste lipsuri au generat nemulțumiri și stări de spirit negative în rândul populației locale.
Raportul, datat 26 mai 1989, arată că situația aprovizionării cu produse alimentare în județul Bihor era considerată critică în numeroase sectoare, o problemă severă în contextul economiei central planificate a momentului.
Livrările de lapte și produsele lactate la un nivel drastic sub plan
Nota Securității subliniază că producția de materie primă pentru lapte și produse lactate din județ a atins doar 38% din sarcina planificată. Această deficiență majoră a fost amplificată de absența produselor complementare, precum băuturi răcoritoare pe bază de zer și zară, batoane cu miere artificială, brânză de vaci cu adaosuri și lapte praf cu must de malț.
„Aceste produse complementare nu se realizează la nivelul sarcinilor stabilite, motivându-se lipsa repartițiilor de zahăr și a materiilor prime ce intră în componența produselor”, detaliază nota publicată de CNSAS.
Mai mult decât atât, Securitatea descoperise că lipsesc produse esențiale precum brânza telemea, brânza de burduf, smântâna, cașcavalul și brânza de vaci, iar laptele distribuit nu satisface în mod uniform necesarul populației.
Calitatea și oferta limitată a preparatelor din carne
Raportul din mai 1989 descrie oferta de preparate din carne ca fiind nu doar limitată cantitativ, ci și de calitate inferioară. Gama sortimentală era restrânsă, iar distribuția cantitativă inegală, dominată de produse cu rentabilitate economică mare, precum salam de porc „Mistreț”, cârnați „Ignat”, slănină afumată, cremvurști și oase „garf”.
„Materia primă folosită la fabricarea preparatelor din carne este provenită în proporție de 60-70% din tăieri din necesități și 25-50% carne cu valoare nutritivă redusă”, explică nota Securității.
De asemenea, raportul avertizează asupra unor înlocuiri necorespunzătoare în alimentele preambalate, în care unele legume deficitare au fost substituite cu oase.
Deficitul major la ulei, zahăr și ouă
Situația la produsele esențiale precum uleiul și zahărul era la fel de gravă. Întreprinderea de Ulei din Oradea nu respecta cotele alocate: din 208 tone prevăzute pentru ICRA Bihor până la 24 mai 1989, au fost livrate doar 125 tone, iar în unele zone nu s-a livrat nimic.
Nota avertizează că pentru luna iunie rafinăria urma să intre în remont, iar stocul de ulei era epuizat.
În privința zahărului, Întreprinderea de Industrializare a Sfeclei de Zahăr din Oradea urma să finalizeze stocul destinat pieței, păstrând doar o rezervă de stat de 7.000 de tone.
Ouăle reprezentau o altă problemă acută — cantitatea pusă în vânzare prin rețeaua comercială a ICS „Alimentara” și ICSLF era de numai 30% din necesarul populației, a transmis documentul.
Dificultăți în mediul rural și consecințele sociale
Nota secretă mai indică întârzieri la distribuirea făinii de grâu și a mălaiului, cote diminuate la ulei, precum și cantități insuficiente de drojdie în mediul rural. În plus, lipsa totală a conservelor de legume, fructe sau mixte în depozite și în rețeaua comercială agrava situația.
Un aspect remarcabil al raportului este menționarea faptului că în anumite sate se trimiteau produse nesolicitate, considerate „datorită prețului ridicat” ca fiind nepotrivite pentru consum, exemplul menționat fiind țigările „Golf”.
La final, nota subliniază efectele acestor penurii: „Aceste neajunsuri au creat nemulțumiri în rândul populației și unele stări de spirit negative.”
În acest context, documentul arată o imagine clară a dificultăților majore întâmpinate de locuitorii județului Bihor în ultimele luni ale regimului comunist, reflectând un colaps al aprovizionării alimentare care a contribuit la frustrarea generală și tensiunile sociale din acea perioadă.
