Pensiile magistraților în pericol: CCR tot amână deciziile, iar România stă la mica înțelegere juridică
Propunerile guvernului pentru reforma pensiilor destinată magistraților sunt în continuare blocate, iar judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) bâjbâie prin analize, neavând încă o soluție clară după ce termenele de tranșare au fost depășite. Este un haos total, iar subiectul devine din ce în ce mai complicat pe zi ce trece, iar românii se întreabă ce se întâmplă cu acest sistem care ar trebui să fie transparent.
Așa cum indică sursele de la Mediafax, ce dăruiesc cifrele nu sunt întocmai în favoarea celor ce poartă togă, pentru că, de exemplu, pensia pe contributivitate pentru un judecător pensionat la 65 de ani, cu 35 de ani de activitate și un salariu brut de 30.000 de lei, se meționează că ar fi de circa 18.000 lei net lunar, dar noua formulă, o chițăială, ar reduce această sumă la doar 15.750 lei net lunar, deci, în concluzie, mai puțin decât un pensionar normal în România, iar asta nu sună prea bine, nu-i așa?
Curtea Constituțională, se pare, nu se lasă influențată de simpatii sau antipatii, ci analizează situația din perspectiva statului de drept și independenței justiției, un lucru de apreciat, dar cât de departe putem merge cu această analiză, când fundamental un judecător trebuie să aibă o pensie care să-i asigure un trai decent și fără riscuri de corupție?, întreabă cei care privesc aceasta cu neîncredere.
Traseu plin de amânări și confuzie juridică
Următorul termen stabilit, și aici vine surpriza, este 16 ianuarie, după o serie de amânări fructuoase care nu mai încetează. Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a ajuns pe masa CCR pe 5 decembrie 2025, însă, din diverse motive, n-a fost soluționată și s-a lăsat cu amânări. La termenul din 10 decembrie, s-a considerat, citez, că raportul era incomplet, iar noul termen a fost fixat pentru 28 decembrie, o zi de duminică, care, ironia sorții, a fost considerată lipsită de precedent în contextul juridic.
Se pare că un judecător a cerut amânarea pronunțării pentru a obține un punct de vedere de la Guvern cu privire la impactul acestei reforme asupra pensiilor. Aceasta, cu toate că timpul scurge și ciudățile se îngrămădesc; și mai ales când vedem că deliberările nu au fost terminate nici pe 29 decembrie, din lipsă de cvorum, lucru care ridică semne de întrebare privind eficiența acestei instituții.
Președinta CCR a subliniat că amânările, dacă sunt solicitate de către un judecător, trebuie justificate, dar cât de mulți judecători vin și pleacă fără să ajungă la o concluzie? Aceasta este întrebarea care plutește în aer, iar despre impactul studiilor de acest gen, se pare că nu au relevanță în peisajul constituțional al țării.
