Paul Al României, Repornirea Procesului de Extrădare după Șase Ani în Cazul Retrocedării Fermei Băneasa și Pădurii Snagov
La aproape șase ani de la condamnarea definitivă în dosarul legat de retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa și a Pădurii Snagov, Paul Al României urmează să fie extrădat și să-și execute pedeapsa de 3 ani și 4 luni de închisoare în România. Această hotărâre vine după o luptă juridică de durată, în care instanțele franceze au aplicat o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2024. Prejudiciul în acest caz depășește 145 de milioane de euro.
Inițial Refuzată Extrădarea în Franța, apoi Blocată în Malta
Pe 27 iunie 2022, polițiștii francezi l-au reținut pe Paul Al României într-o cafenea din Paris, pe baza unui mandat european de arestare emis de instanțele române pentru executarea pedepsei. Ulterior, în toamna anului 2022, avocații acestuia au reușit să-l elibereze din detenție. Un an mai târziu, procedurile de extrădare au fost blocate pe motivul nelegalității componenței completurilor de judecată de la Înalta Curte din România, un aspect ce a lansat un precedent într-un scandal ce a afectat mai mulți inculpați importanți, precum Elena Udrea, Dan Șova sau Constantin Niță.
Pe fond, Curtea Constituțională a României a decis în 2018 și 2019 că modalitatea de constituire a completurilor de 5 și 3 judecători de la Înalta Curte nu respectă prevederile legale, întrucât doar 4 dintre cei 5 judecători erau trimiși prin tragere la sorți, iar președintele completului era ales automat din conducerea instanței. În plus, completurile de 3 nu erau „specializate” în corupție.
Paul Al României a susținut în fața judecătorilor francezi că a fost condamnat de o instanță ilegal constituită și că unul dintre magistrați nu a depus jurământul la numirea în funcție, invocând astfel faptul că procesul nu a fost echitabil, conform articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În data de 29 noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins prima cerere de extrădare pe acest motiv.
Implicarea Curții de Justiție a UE și Retenția în Malta
Disputa pe tema extrădării a ajuns în fața CJUE, instanța europeană fiind sesizată de Curtea de Apel Brașov, care a cerut clarificări privind refuzul extrădării pe motiv de nereguli procedurale. În timp ce se analiza această cauză, Paul Al României a fost reținut din nou pe 28 aprilie 2024 pe teritoriul Maltei.
Pe 29 iulie 2024, CJUE a emis o decizie prin care a afirmat că executarea unui mandat european de arestare reprezintă regula, iar refuzul extrădării este excepția, astfel că statele membre nu pot să respingă cererile de extrădare pe baza unor probleme procedurale precum componența completurilor de judecată sau neîndeplinirea formalității jurământului de către judecători.
Cu toate acestea, la 12 august 2024, instanțele malteze au respins extrădarea pe motivul condițiilor de detenție din România și au eliberat pe cauțiune controversatul personaj. Ulterior, dosarul a revenit la instanțele franceze, unde, în urma deciziei obligatorii a CJUE, Curtea de Apel din Paris a dispus pe 18 iunie 2026 predarea lui Paul Al României. Ulterior, pe 29 iulie 2026, instanța supremă franceză a respins recursul, consolidând decizia definitivă de extrădare.
Dacă Paul Al României ar fi executat pedeapsa din 17 decembrie 2020 conform legislației românești, ar fi beneficiat de eliberare condiționată după executarea jumătății din pedeapsă, având peste 60 de ani. Astfel, el ar fi fost liber cel mai târziu în august 2022 sau chiar în februarie 2022, ținând cont de zilele câștigate prin muncă.
Paul Al României – Statutul dinastic și Legăturile cu Familia Regală
Paul Al României, anterior cunoscut ca Paul Philippe, este nepotul regelui Carol al II-lea. Totuși, el nu deține drepturi dinastice recunoscute oficial de Familia Regală a României. Motivul este că tatăl său, Mircea Grigore, provine din căsătoria anulată în 1918 a prințului Carol al II-lea cu Zizi Lambrino, pe vremea când pe tron se afla Ferdinand I.
În perioada 1955-1963, tribunalele din Lisabona și Franța au recunoscut paternitatea lui Carol al II-lea pentru Mircea Grigore, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat aceste hotărâri în 2012. Astfel, Paul Al României are dreptul la o parte din averea privată a regelui Carol al II-lea. Însă, proprietățile Ferma Băneasa și Pădurea Snagov, de peste 145 de milioane de euro, nu fac parte din această avere privată, ci au fost subiectul unui proces penal pentru retrocedare ilegală.
Colaborarea cu Milionarul Remus Truică și Schema Retrocedărilor
Începând cu 2006, Paul Al României a intrat în înțelegere cu Remus Truică, fost șef de cabinet al premierului Adrian Năstase, pentru a sprijini demersurile judiciare de retrocedare. Conform înțelegerii, „prințul” urma să cedeze între 50% și 80% din bunurile revendicate către compania Reciplia SRL, controlată de Remus Truică și partenerii săi israelieni, Beny Steinmetz și Tal Silberstein. Aceste proprietăți aveau o valoare estimată la peste 145 de milioane de euro.
Remus Truică și asociații săi s-au ocupat efectiv de partea juridică, trimițând către instanțe și autorități o mulțime de cereri de retrocedare bazate pe documentații false sau incomplete. În anul 2007, Judecătoria Buftea a retrocedat terenuri forestiere din Pădurea Snagov în baza unor documente semnate de Apostol Mușat, primar al localității Snagov și Nicolae Jecu, prefectul județului Ilfov la acea vreme. Nici aceste autorități nu au atacat ulterioara decizie, care a rămas definitivă.
Ferma Băneasa a fost restituită printr-o decizie administrativă emisă de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, deși aceasta era parte din domeniul public al statului. În această schemă, only Remus Truică a ajuns în detenție inițial, în timp ce Paul Al României, milionarii israelieni și Nela Ignatenko au părăsit România înaintea sentinței.
Remus Truică a fost eliberat condiționat pe 9 iulie 2024, după ce Judecătoria Sectorului 4 i-a admis cererea, fără opoziția procurorilor. Instanța a constatat interesul activ pentru muncă remunerată, inclusiv în exteriorul penitenciarului, în cadrul firmei „Scandia arhivă”.
Rolul Nelay Ignatenko și Intervențiile Politice
Nela Ignatenko, pe atunci consilier în cabinetul premierului Călin Popescu Tăriceanu (2007-2008), a avut un rol activ în susținerea retrocedărilor ilegale a terenurilor din Pădurea Snagov. Ea a intervenit pe lângă autoritățile locale pentru a urgenta adoptarea unor decizii în favoarea revendicărilor. Ca „recompensă”, a cerut o parte din terenuri, respectiv 7,8 hectare.
Ulterior, legătura dintre Paul Al României și Remus Truică a fost mediată de soția „prințului”, Lia A României. Aici a intrat în scenă și avocatul Robert Roșu, fiind astfel scoasă din afacere Nela Ignatenko, însă aceasta a obținut aproximativ un milion de euro ca despăgubire.
Implicarea Avocatului Robert Roșu și Documentul Secret din 1941
Robert Roșu, avocatul lui Remus Truică și al Reciplia SRL, a fost implicat direct în derularea retrocedărilor. Procurorii DNA au acuzat că acesta știa de la început că Paul Al României nu deține drepturi asupra proprietăților revendicate, folosindu-se în schimb doar de documente favorabile și inducând în eroare instituțiile și instanțele.
La perchezițiile domiciliare realizate în biroul avocatului, anchetatorii au descoperit o decizie din 1941 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pronunțată după abdicarea Regelui Carol al II-lea. Documentul stabilea clar care imobile făceau parte din Domeniile Coroanei (Statul Român) și care erau proprietatea privată a regelui.
Decizia dădea de înțeles că Ferma Băneasa și Pădurea Snagov nu făceau parte din patrimoniul privat al regelui Carol al II-lea, astfel neputând fi obiect al succesiunii către urmași. Documentul avea mențiunea „a nu se folosi în niciun proces”, iar ascunderea sa de către avocat arată o rea-credință în demersurile legale conduse de acesta.
Robert Roșu a fost găsit vinovat pentru constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu, fiind condamnat pe 17 decembrie 2020 la 5 ani de închisoare. Totuși, după 11 luni în închisoare, a fost achitat prin recurs în casație în noiembrie 2021, instanța arătând că doar și-a reprezentat clienții.
Sentințele Definitive în Dosarul Fermei Regale Băneasa și a Pădurii Snagov
La 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat sentințele definitive pentru cei implicați în retrocedarea ilegală cu un prejudiciu estimat la peste 145 de milioane de euro. Pedeapsa lui Paul Al României a fost de 3 ani și 4 luni cu executare. Printre ceilalți condamnați se numără:
- Remus Truică: 7 ani de închisoare cu executare;
- Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz: câte 5 ani de închisoare cu executare;
- Nela Ignatenko: 5 ani de închisoare cu executare;
- Robert Roșu: 5 ani de închisoare cu executare, ulterior achitat;
- Apostol Mușat și Nicolae Jecu: câte 4 ani de închisoare cu executare;
- Niculae Dima, Caterina Popa, Gheorghe Olteanu și Valentin Delcea: câte 4 ani de închisoare cu executare;
- Dan Andronic (jurnalist): 3 ani de închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității;
- Au mai fost condamnate cu suspendare Dragomira Gheorghiţă, Corina Dicu, Ioan Stoian, Marius Marcovici și Lucian Mateescu.
Înalta Curte a admis acțiunile civile formulate de statul român, prin ANAF și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, dispunând reintegrarea în proprietatea publică a statului a terenului de 170.924 metri pătrați care cuprinde Ferma Băneasa. Totodată, Romsilva a obținut despăgubiri în sumă de 1.019.285 euro, plata urmând să se facă solidar de către inculpați pentru terenurile din Snagov.
Sentințele definitive au fost mai aspre decât cele pronunțate la fond în iunie 2019, când Remus Truică primise 4 ani cu executare, Paul Al României 3 ani cu suspendare, iar Dan Andronic și oamenii de afaceri israelieni au fost achitați.
Implicările Juridice și Politice ale Cazului
Cazul Paul Al României reflectă complexitatea litigiilor pe tema retrocedărilor din România și impactul deciziilor interne și europene asupra aplicării justiției penale. Aceasta a implicat multiple jurisdicții – România, Franța, Malta și instanța europeană –, evidențiind dificultățile cooperativei judiciare transfrontaliere, mai ales când argumente procedurale minore sunt invocate pentru blocarea executării pedepselor.
Totodată, dosarul evidențiază conexiunile între foști membri ai familiei regale, oameni de afaceri influenți și membri ai sistemului politic și juridic românesc, precum și metodele folosite pentru a valorifica prolific dispute privind proprietăți cu valoare imensă, parțial aflate în proprietatea publică a statului.
Decizia definitivă de extrădare a lui Paul Al României, după multiple episoademigratorii și opțiuni judiciare, are drept efect executarea pedepsei și epuizarea unei etape importante a procesului început acum șase ani.
