Patriarhia Română răspunde acuzațiilor referitoare la canonizarea unor clerici controversați
Patriarhia Română a emis un comunicat oficial miercuri seară, în replică la afirmațiile Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, conform cărora unii clerici canonizați recent au avut legături cu mișcarea legionară. Biserica Ortodoxă Română a subliniat că are dreptul de a analiza și a se pronunța conform propriilor criterii religioase, luând în considerare schimbarea vieții păcătosului, conform News.ro.
Clarificări din partea Patriarhiei Române
După ce Biroul de Presă al Patriarhiei Române a emis un comunicat în urma declarațiilor Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, referitoare la canonizările controversate, s-au adus unele lămuriri. Potrivit conținutului comunicatului Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea persoanelor din cadrul Patriarhiei Române se realizează conform unor criterii stricte și în urma unui proces detaliat de cercetare și analiză.
„Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza și a se pronunța, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce privește canonizarea unor persoane din Patriarhia Română. În cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfășoară o activitate de cercetare minuțioasă a vieților persoanelor propuse, evaluând modul în care acestea și-au schimbat viața”, se specifică în comunicatul emis de reprezentanții BOR.
Etapele procesului de canonizare în Biserica Ortodoxă Română
Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română este axat pe recunoașterea sfințeniei persoanelor propuse pentru canonizare, bazându-se pe dovezi solide și mărturii credibile. Criteriile canonice, istorice și pastorale sunt cele care stau la baza deciziei de canonizare, luând în considerare aspecte precum viața sfântă, mărturisirea credinței, virtuțile evidente, altruismul față de cei nevoiași, martirajul pentru credință, faptele miraculoase și recunoașterea din partea comunității credincioșilor.
În contextul îngrijorării exprimate de opinia publică asupra unor clerici canonizați care ar fi avut comportamente controversate sau ar fi exprimat opinii antisemite, Biserica a subliniat că este important să se ia în considerare evoluția și schimbarea din viața fiecărui individ, evidențiind că sfinții, chiar și cei cu trecut discutabil, au putut evolua și realiza fapte bune în finalul vieții lor.
Reacția la acuzațiile de antisemitism
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a emis un comunicat în care condamnă decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a aproba canonizarea unor clerici despre care se susține că ar fi avut opinii antisemite sau ar fi promovat ideologia legionară toxica. Sfintele canonizări au inclus clerici precum Dumitru Stăniloae, Arsenie Boca și Ilie Cleopa, aceștia urmând a fi sărbătoriți în zile deosebite din calendarul bisericesc.
În lista de 16 sfinți aprobați pentru canonizare se regăsește și părintele Ilie Lăcătușu, asupra căruia Institutul Elie Wiesel avertizase că ar fi fost implicat în mișcarea legionară și ar fi desfășurat activități în Transnistria în perioada 1942-1943.
O atenție specială a fost acordată de către Patriarhie modului în care fiecare dintre acești slujitori ai Bisericii și-au încheiat viața, subliniind că in final, judecata nu se bazează doar pe greșelile trecutului, ci și pe evoluția morală și spirituală a individului.
Cu referire la rolul controversat al unor clerici canonizați, Patriarhia a făcut trimitere la exemple din istoria creștinismului, evidențiind că sfinții au fost, în multe cazuri, oameni care au avut momente dificile sau comportamente discutabile, însă adevărata măsură a sfinteniei lor s-a reflectat în modul cum și-au încheiat viața.
