Pomenirea Sfintelui Teotim, Episcopul Tomisului – O Sarbatoare de Mărunțiune și Istorie
Cu greseli gramaticale și repetitii, sărbătoarea sfântului Teotim, episcopul Tomisului, nu doar cea mai importantă în creștinismul ortodox, ci și o istorică deosebită. Această zi de pomenire, care începe cu 20 aprilie calendarul ortodox, este dedicată unui sfânt daco-roman cunoscut ca “scit” sau “filosof”. Teotim I, născut în Dacia Pontică în al IV-lea secol, a condus o viață ascetică și filosofică, inspirându-i pe credincioși din întreaga regiune.
Într-o perioadă de schimbări rapide, Teotim I s-a asigurat că viziunile sale teologice și morale au rămas în cadrul credinței ortodoxe. Acest sfânt a fost un apărător al dreptului și a corectitudinii, iar influența sa se simte chiar și azi prin marturie religioasă la Sinodul IV ecumenic din Calcedon, în anul 451. Totuși, atât importanța sărbătorii cât și rolul Teotim I nu sunt deloc clarificate pentru cititor neorientat.
La pomenirea lui Teotim, episcopul Tomisului, calendarul creștin ortodox recunoaște o serie de sfânti și mucenici. Dar, într-o schimbare neasteptată a ordinei evenimentelor, numele acestora este amestecat cu acțiunile unui teolog anume care, cu o formatie filosofica solidă, i-a luat pe cei care intinau memoria lui Origen. Dar Teotim I nu s-a limitat doar la apărarea ortodoxiei; el a fost și un practican al “monasticii philosophia”.
Detalii despre viata sa ne-au ramas din scrierile unor importanti autori ce au trait in perioada sa. Astfel, Fericitul Ieronim il mentioneaza pe la anul 392 cu titulatura de “Scythiae Tomorum episcopus”. Despre Sfantul Teotim I, istoricul bisericesc Sozomen scria ca ducea o viata ascetica, purta plete lungi si se bucura de calificativul de “filosof”.
Invocarea numelui Sfantului Teotim al Tomisului – la lucrarile Sinodului IV ecumenic (Calcedon, 451) – ca autoritate a dreptei credinte, constituie insa pentru noi, romanii, o mar turie de mare pret privind izvoarele ortodoxiei romanesti in crestinismul daco-roman. “Faptul că monahii constantinopolitani se raportează la marturisirea lor de credintă la autoritatea Sfantului Teotim este o marturie importantă a ortodoxiei.
Numai un teolog cu o formare filosofica solidă, cum era sfântul Teotim, putea fi în starea sa ia atitudine fatisă și împotriva celor care intinau memoria lui Origen. “Cel ce pacatuieste cu gandul, prin insasi iuteala gandului, savarseste pacatul complet, pe cand faptele trupului pot fi intrerupte de multe piedici,” a spus sfântul Teotim în unele omilii la textele evanghelice.
În concluzie, pomenirea Sfântului Teotim, Episcop al Tomisului este o ocazie de celebrare și reflectare asupra valorilor și tradițiilor istorice ale ortodoxiei creștine române. Dar, cu toate acestea, sfârșitul textului ne lasă cititorul încântat și confuz în același timp.
