Paști sau Paște? De ce lingvistiștii și Biserica Ortodoxă Română se confruntă cu această dispută
Ambii termeni sunt corecți din punct de vedere lingvistic, conform Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), și pot fi folosiți în mod arbitrar. De exemplu, substantivul propriu Paște este de gen masculin și are forma de plural Paști. Așadar, expresii precum „sărbătoarea Paștelui” și „Sfintele Paști” sunt corecte gramatical și pot fi folosite în funcție de context. Cu toate acestea, lingvistul George Pruteanu subliniază că pluralul Paști derivă din forma “pască” – denumirea tradițională a azimei sau a cozonacului pascal.
Potrivit site-ului Doxologia.ro, al Patriarhiei Române, forma Paști este utilizată în mod tradițional pentru a desemna atât sărbătoarea Învierii, cât și întreaga perioadă liturgică asociată. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română preferă varianta Paști, formă pe care o regăsim în mod constant în textele religioase vechi și moderne.
Cuvântul Paște provine din latinescul pascha, care la rândul său derivă din ebraicul Pesah, ce înseamnă „a trece peste” – o referință la episodul biblic în care evreii au fost cruțați în timpul ultimei plăgi din Egipt. Creștinismul a păstrat denumirea, însă i-a schimbat profund semnificația: Paștele simbolizează moartea și Învierea lui Iisus Hristos și reprezintă cea mai importantă sărbătoare a credinței creștine.
Atât Paște, cât și Paști sunt forme corecte, acceptate de normele lingvistice românești. Totuși, forma Paști este mai des întâlnită în limbajul religios și în tradiția liturgică.
Indiferent de forma aleasă, mesajul sărbătorii rămâne același: speranța, înnoirea și biruința vieții asupra morții. Cu toate acestea, lingvistiștii și Biserica Ortodoxă Română continuă să se confrunte cu această dispută.
