Parlamentul Ungariei aprobă crearea Oficiului Naţional pentru Recuperarea Activelor, vizând delapidările din mandatul lui Orban
Parlamentul Ungariei a adoptat marţi, cu o majoritate clară, legea prin care se instituie Oficiul Naţional de Recuperare a Activelor (NVVH), o structură menită să investigheze şi să recupereze fonduri presupus delapidate în timpul guvernării ultranaţionalistului Viktor Orban, conform agenţiei de presă EFE.
Detalii despre procesul legislativ şi susţinerea politică
Proiectul de lege a fost înaintat de partidul la guvernare, Tisza, condus de prim-ministrul conservator Peter Magyar, aflat la putere din luna mai. Legea a fost adoptată cu 143 de voturi favorabile, 46 împotrivă şi 10 abţineri, conform datelor oferite de site-ul de ştiri 444.hu. Deoarece este vorba de o lege constituţională, pentru adoptare era necesară o majoritate de două treimi în Parlament.
Partidul Tisza deţine în prezent 141 din cele 199 de mandate ale parlamentului ungar unicameral, rezultat al victoriei copleşitoare obţinute la alegerile parlamentare din 12 aprilie. Astfel, propunerea legislativă a fost susţinută de cei şase deputaţi ai formaţiunii de extremă dreapta Mi Hazank, în timp ce majoritatea deputaţilor Fidesz, partidul condus de Viktor Orban, au votat împotrivă: 46 din cei 52 de parlamentari Fidesz au respins proiectul.
Obiectivele Oficiului Naţional de Recuperare a Activelor
Iniţiativa NVVH a reprezentat una dintre principalele promisiuni electorale ale partidului Tisza. Potrivit acestuia, guvernul anterior, aflat în fruntea Ungariei între 2010 şi 2026, ar fi deturnat miliarde de euro din fonduri publice, în special în beneficiul oligarhilor apropiaţi lui Orban. Peter Magyar a explicat că misiunea biroului va consta în identificarea abuzurilor privind bunurile publice, investigarea cazurilor de corupţie şi facilitarea recuperării acelor active, precum şi oferirea de asistenţă juridică pentru recuperarea bunurilor dobândite ilegal.
În cazul în care se confirmă suspiciunea de săvârşire a unei infracţiuni pe baza investigaţiilor, NVVH are puterea de a iniţia proceduri penale, deţinând astfel atribuţii similare celor ale unui procuror.
Controverse şi structura Oficiului
Partidul Fidesz a criticat vehement înfiinţarea NVVH, calificând-o drept o „versiune modernă” a poliţiei secrete ÁVH, care a activat în timpul regimului comunist. Biroul va fi condus de un preşedinte şi patru vicepreşedinţi, toţi numiţi de comisia parlamentară pentru afaceri constituţionale. Oficialii vor exercita mandate unice de şase ani, fiind aleşi cu o majoritate de două treimi a parlamentului.
Schimbări politice şi judiciare recente
De la preluarea puterii în luna mai, guvernul condus de Magyar a demarat acţiuni pentru reducerea influenţei şi atribuţiilor oficialilor numiţi anterior de Fidesz. Un exemplu este fostul preşedinte al ţării, Tamas Sulyok, care a fost forţat să demisioneze, încheindu-şi mandatul la 20 iulie.
Totodată, parlamentul ungar a ales luni un nou judecător la Tribunalul Constituţional, organism alcătuit din 15 magistraţi, beneficiind de majoritatea de două treimi a partidului Tisza. Profesorul Pal Sonnevend a fost ales cu 138 de voturi pentru şi şase împotrivă, în condiţiile în care Fidesz a boicotat şedinţa. Sonnevend îl înlocuieşte pe Csaba Hende, cunoscut drept apropiat al lui Orban.
Reacţii din partea organizaţiilor pentru drepturile omului
Amnesty International Ungaria a criticat „graba surprinzătoare” cu care a fost făcută alegerea noului judecător, la doar două zile după ce candidatura sa a fost anunţată public. Organizaţia a acuzat că Peter Magyar foloseşte „aceleaşi proceduri” specifice lui Orban, adică o decizie luată exclusiv de un singur partid, fără consultări tehnice sau politice.
În contextul acestor transformări politice, crearea NVVH indică o schimbare majoră în modul în care puterea de la Budapesta intenţionează să abordeze gestionarea patrimoniului public şi combaterea corupţiei din trecutul recent al ţării.
