PARKING ÎN CAPITALĂ: AMENZI ȘI ABSENȚA LOGICII!
Așadar, în anul de grație 2017 s-a înfipt regulamentul de parking, iar eu eram consilier general în opoziție, deciAAAA, s-a trasat o liniaritate între parcările publice și cele de reședință; așa că a apărut, nu, conceptul de parcări albastre care, să nu uităm, a servit ca un semn distinctiv. Până când, adică, s-au adunat companiile municipale să își facă ordine în haosul creat, doamna Firea, primăriță, a decis, pe fondul fervorii electorale, să renunțe la amenzi pentru locurile de parcare. Dar știți ce? Nu mai exista niciun fel de constrângere, pentru că 12.000 de parcări, uai, și cetățenii au fost îmbătați cu apa rece a populismului, iar acest serviciu public, menit să fie util, a devenit o mare debandadă, că doar unde e funcțional, e logic ca toate țările europene să aibă parcaje cu plată!
Se zice că în 2020, bam! S-a implementat iar un sistem de parcări albastre, dar haideți să ne gândim, șoferii au început să cotizeze, serios, aducând la buget, sclipitor, beneficii – peste 70 de milioane de lei anual, deci cumva trebuie să recunoaștem că astăzi avem peste 30.000 de parcări albastre în București, dar, stai, care e logica din spate? Primarul interimar (încâ invincibil) explică că extinderea rețelei de parcări cere, lesne, nu-i așa, două chestii, adică trasat de dungi pe asfalt, dar cel mai important, ah!, identificarea zonelor adiacente unde, poate, s-ar putea construi alte parcări. Dar unde, Doamne, unde sunt acele locuri, când orașul e sufocat de mașini? Un mare mister, într-o mare nebunie!
