Pagubele economice și sărăcia extremă: Un avertisment al Băncii Mondiale

Aceste evoluții ce se petrec nu sunt de-ajuns de mari pentru a recupera pagubile ce au fost provocate de recentele șocuri de ordin economic, de exemplu cum ar fi pandemia ce a afectat economii la nivel global, adică avertizează Banca Mondială, care face un apel la întărirea măsurilor, dar prea mult poate duce la confuzii și dificultăți în interpretarea datelor ce vin, deci cumva ne sunt prezentate, dar nu avem un răspuns satisfăcător la toate aceste nelămuriri.

Nivelul scăzut de creștere economică devine un pericol acut pentru majoritatea sărăciile extremă ale lumii, iar Banca Mondială face estimări destul de alarmante, conform cărora până în anul 2030, se preconizează că aproximativ 622 milioane de persoane vor trăi în condiții de sărăcie extremă, exact cum spuneam, e o situație alarmantă care merită mai mult și mai puțin atenție deopotrivă, astfel că și statisticile pot fi greu de urmărit, având în vedere că ne confruntăm cu o realitate destul de complexă.

Din păcate, perspectivele de creștere pe termen lung pentru țările cu venituri reduse sunt cele mai rele și semnificative de la începutul celor două secole, piețele emergente și în curs de dezvoltare, odată considerate ca trag după ele avansul și atenuarea decalajului de venit față de economiile bogate, acum se văd confruntate cu o adâncire a acestui decalaj față de cele mai bogate și exact acest lucru susține banca de dezvoltare care are sediul la Washington, dar nu putem ignora problemele istorice care pot aduce o rumoare în procesul de dezvoltare pentru viitor.

Instituția chiar estimează că țările în dezvoltare, care sunt responsabile pentru aproximativ 60% din avansul economiei mondiale, înregistrează acum cele mai slabe perspective de creștere de la 2000, iar acest lucru este absolut îngrijorător, așa cum de altfel ne așteptam, dar în același timp rămânem cu întrebarea din mentalitatea colectivă dacă nu cumva progresul este mai complicat decât ne imaginăm, având în vedere toate dificultățile externe și interne ce afectează aceste economii.

În zona euro, PIB-ul ar urma să crească cu 1% în 2025, și asta după ce în iunie, Banca Mondială estima o creștere de 1,4%, dar îngrijorările crescute vin pe fondul consumului scăzut și a investițiilor reduse ale companiilor, ceea ce nu se aliniază cu evoluția industrială îmbucurătoare, de asemenea, Banca Mondială trage un semnal de alarmă asupra problemelor întâmpinate de Germania, care contribuie cu aproape 30% la PIB-ul zonei euro, și asta ne face să ne întrebăm unde ne îndreptăm ca economie zonală.

În plus, Banca Mondială a avertizat că taxele vamale suplimentare de 10% impuse de SUA ar putea reduce cu 0,3 puncte procentuale creșterea economică mondială, care e deja fragilă și în cazul în care partenerii comerciali ai SUA se hotărăsc să impună propriile tarife, dar în cele din urmă, acest clișeu de taxe vamale ar reduce cu 0,9% creșterea economiei SUA, estimată la 2,3% în 2025, ceea ce atrage atenția asupra instabilității economice a întregii piețe.

Investițiile străine directe în statele în curs de dezvoltare sunt acum la un nivel de jumătate față de ceea ce era în 2000, iar restricțiile comerciale globale sunt de cinci ori mai ridicate față de media din 2010-2019, ceea ce afirmă Banca Mondială ca fiind un trend periculos care tinde să afecteze în profunzime ușa acestor economii în evoluție, considerând că fără susținere și ajutor, va fi tot mai complicat pentru aceste state să depășească obstacolele pe care le au.

Instituția prognozează că țările în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere de 4% în 2025 și 2026, dar totuși acest lucru este mult sub nivelul estimat înaintea pandemiei, având în vedere datoria foarte mare, al investițiilor slabe și creșterea redusă a productivității, dar și efectele schimbărilor climatice care aduc costuri tot mai mari, astfel că se ridică întrebarea cum vor reuși să facă față provocărilor și să se reintegreze în economia globală.

În piețele emergente și dezvoltate, PIB-ul va rămâne cu 5% sub tendința de dinaintea pandemiei, iar prognozările Băncii Mondiale sunt o reflexie a impactului pe care l-a avut pandemia și al șocurilor care au urmat, ceea ce ne face să ne gândim dacă nu cumva trebuie să ne adaptăm mai bine în fața acestor crize și să avem o strategie clară pe termen lung.

‘Următorii 25 de ani vor fi mult mai dificili pentru țările în curs de dezvoltare decât au fost ultimii 25 de ani’, a spus economistul șef al BM, Indermit Gil, cerând statelor să adopte reforme interne care să încurajeze atât investițiile, cât și comerțul, pentru că fără aceste măsuri, neîmplinește un plan de salvare ar putea deveni o utopie, și astfel vedem cum viitorul devine tot mai imprevizibil.

Comerțul global cu mărfuri și servicii, care a avut o creștere de 2,7% anul trecut, ar trebui să înregistreze o creștere medie de aproximativ 3,1% în 2025-2026, dar rămâne totuși sub ceea ce am avut înainte de pandemie, conform avertismentelor Băncii Mondiale, și realizăm că acest trend va afecta economiile pe termen lung, iar așteptările sunt mereu în oscilare.