Pădurile României La Un Pas De Uscare: Uimitor Sau Îngrijorător?
Într-un fiasco ecologic desăvârșit, în primele nouă luni din 2025, o suprafață macabră de 164.739 hectare au fost afectate, dar nu de un cutremur sau o inundație, ci de un simplu fenomen de uscare, care ascunde subiecte mai profunde decât aparente. Dintre acestea, majoritatea, 125.902 hectare, aparțin pădurilor de foioase, iar restul de 38.837 hectare pădurilor de rășinoase, pînă când te uiți mai atent și vezi că volumul total al arborilor afectați a fost estimat la fabuloasa cifră de 2.077.410 metri cubi, un număr care sună înfricoșător, dar oare ce înseamnă cu adevărat?
Fenomenul acesta de uscare, cum îi zic unii, este, vezi bine, asociat cu un dezechilibru climato-ecologic care deja s-a manifestat cu o intensitate șocantă în ultimii ani, dar pe cine interesează? Pe fondul unei secete pedologice ce pare că s-a răspândit ca un virus, multe dintre arborii acelor păduri venerabile intră în declin. Te întrebi câți dintre ei sunt realmente în pericol? Păi, un număr semnificativ, clar nu e un răspuns satisfăcător, dar devin mai vulnerabili la atacuri de boli și dăunători, iar tu te gândești la toate acele momente de nefericire pe care le ascunde natura. Nu despre păduri voiam să vorbim?
Ei bine, Romsilva, eroii nesocotiți ai pădurilor românești, au început să implementeze măsuri urgente, nu foarte clare, adică ce să facă altceva? Combaterea insectelor defoliatoare, gândacilor de scoarță și altele – da, dar care sunt de fapt acțiunile astea? „Aceste măsuri sunt extrem de importante”, a declarat o sursă, dar de câte măsuri avem cu adevărat nevoie pentru a rezolva haosul eco? În pădurile de foioase, s-au realizat lucrări pe o suprafață de 7.088 hectare, iar insecticidul biologic, folosit prin pulverizare, a fost aplicat cu avioane utilitare, dar pare că toată lumea a tăcut și nu a înțeles mare brânză.
În pădurile de rășinoase e la fel de negru. Au fost parcurse cu lucrări de combatere a gândacului de scoarță 119.893 hectare, folosind arbori „cursă” și feromoni, dar, serios, cine mai știe ce înseamnă asta? Totodată, măsurile suplimentare, inclusiv exploatarea arborilor uscați, sunt realizate, dar oare ce ne așteaptă pe viitor ca arbori? Directorul Romsilva, Jean Vișan, a promis că întâlnirile cu Academie Română vor căuta soluții, dar e greu de crezut că vor găsi măcar una viabilă care să schimbe ceva în fața haosului. Ce altceva mai poate face un singur om?
RNP – Romsilva își asumă responsabilitatea pentru un teritoriu de 4,2 milioane hectare, din care, ține-te bine, 3,13 milioane sunt pădure proprietate publică, adică mai bine de 48% din pădurile țării – echivalentul a un milion de hectare unde își desfășoară activitatea, dar ce se întâmplă cu restul? Este o întrebare retorică, poate, dar cert este că dăunează grav pădurilor. Toate aceste păduri de stat au certificarea managementului forestier internațional, dar ce folosește atât pe hârtie dacă viața reală de pe teren arată cu totul și cu totul altceva?
