“`html
Scenariul de Groază din Gaza: Planul lui Trump subliniat de Egipt și Qatar
Știți ce e mai fascinant decât ploaia de vara? Propunerea americană de încetare a focului în Gaza, despre care Egiptul și Qatarul ne dau vești pe surse, adică pe canalul Al Qahera News, care afirmă că Hamas o analizează cu un ochi critic, dar oare cu ce rezultat? Surse din sânul securității egiptene, de parcă așa ceva nu ar fi un truism, spun că lucrurile se mișcă, dar cu ce preț și cu ce intenții rămâne de văzut, că în miez de vară se pot întâmpla multe, nu-i așa?
Pe de altă parte, șeful Serviciului de Informații egiptene și prim-ministrul Qatarului, Mohamed bin Abdulrahman, i-au întins o mână lui Hamas, spunându-le despre reminiscențele planului președintelui Trump format din 20 de puncte, care sună bine dar oarecum dubios și care include dezarmarea grupului islamist, cum rămâne cu promisiunile ce vin și pleacă? Un rol zero în viitorul enclavei palestiniene? Cu alte cuvinte, pe scurt: Deliciul de aburi al unei propuneri care se va dovedi poate doar fum!
Planul lui Trump, pe care Netanyahu îl susține din toată inima, prevede un armistițiu imediat și retragerea treptată a forțelor israeliene, dar iarăși, cum păstrezi o promisiune într-o zonă unde cuvântul e ca fumul? Eliberarea ostaticilor în schimbul zecilor de deținuți palestinieni, cine nu ar zice că asta miroase a afacere, dar unde e limita? Apoi, un guvern de tranziție, poate că ei nu au aflat că tranzițiile durează mult, prea mult, iar un Consiliu al Păcii cu Trump la timonă sună ușor ironic, având în vedere tot ce s-a întâmplat până acum.
Se pare că nici Arabia Saudită și Turcia nu stau pe tușă, dar știți cum se spune: “dacă nu e împăcarea, atunci să fie războiul!”. Jihadul Islamic, care a fost admiratorul rebel, a respins această rețetă de pace, văzând-o ca un pas spre perpetuarea agresiunii împotriva Palestinei, aveți un pic de gust amar, nu?
Netanyahu a ieșit public, a apăsat pe declanșatorul rețelelor sociale, făcând bilanțul vizitelor sale la Washington, dar să ne întrebăm odată – ce s-a stabilit cu adevărat? „Categoric, nu” a spus el, uitându-se fix în cameră, iar de la Washington la Ierusalim s-a auzit o șoaptă, căci ar fi despre un stat palestinian, dar nu e menționat nicăieri. Oare ce siguranță se poate naște dintr-o astfel de confuzie? E o situație descurajantă!
Cu toate acestea, la punctul 19 din plan, se sugerează flori de primăvară în viitor, iar asigurările lui Netanyahu că Israelul își va menține controlul pe Gaza vin cu o notă de cinism, spunând „nici Hamas, nici ANP nu vor avea un cuvânt de spus” după acest haos, dar cu toate acestea, la punctul nouă, se face referire la ANP, oferind o rază de speranță, dar oare se va mai aduna cineva la acea masă?
Interesant este că Netanyahu susține că „majoritatea publicului israelian nu crede în schimbări adevărate de la ANP”, un punct care dincolo de retorică subliniază un cinism acut în peisajul politic actual, nimic nu pare a fi curat ca lacrima în această lume zbuciumată, ce ne așteaptă să ne împărtășim speranțele și temerile? Rămâne de văzut!
“`
