Organizaţiile de mediu critică Strategia Energetică a României: „O ţintă scăzută de energie regenerabilă”
Un grup de organizaţii de mediu a criticat dur Strategia Energetică a României 2025-2035, acuzând-o de ambiţie scăzută în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile şi de o dependenţă excesivă de combustibili fosili.
„Am atras atenţia că România îşi bazează în continuare planurile de tranziţie pe creşterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, reţele de distribuţie a gazului fosil, dar şi noi capacităţi de exploatare, în speţă Neptun Deep, care vor conduce la creşterea emisiilor de carbon, a impactului climatic, precum şi a dependenţei României de gaze fosile”, au declarat reprezentanţii Asociaţiei 2Celsius, WWF-România, Declic şi Bankwatch.
Organizaţiile solicită o reducere a capacităţii planificate bazate pe gaze fosile şi o creştere a ambiţiei în ceea ce priveşte energia regenerabilă. Ei subliniază necesitatea unor eforturi pentru scăderea consumului de gaz, precum şi a unor investiţii semnificative în eficienţa energetică.
„România are în continuare multe oportunităţi de introducere a energiei regenerabile în sectorul încălzire-răcire, transporturi, dar şi în producţia de electricitate, dacă se va renunţa la o parte din capacitatea planificată pe gaz şi se va pune mai mult accent pe modernizarea reţelelor şi stocare”, au adăugat cei de la Asociaţia 2Celsius.
Criticile se concentrează şi asupra lipsei de ambiţie în ceea ce priveşte energia regenerabilă, Strategia propunând o ţintă de 36% până în 2030, în timp ce Comisia Europeană recomandă o ţintă de cel puţin 41%. Organizaţiile de mediu solicită introducerea unui sub-obiectiv pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă şi o colaborare interinstituţională mai strânsă.
Totodată, se atrage atenţia asupra necesităţii de a renunţa la investiţii hidroenergetice distructive, care au un impact negativ asupra mediului. Strategia Energetică menţionează că România şi-a atins limita de sustenabilitate în ceea ce priveşte hidroenergia.
„Deşi strategia integrează stocarea, digitalizarea reţelelor şi implicarea consumatorilor, pentru unele dintre aceste iniţiative nu propune ţinte concrete sau măsuri legislative necesare – un exemplu simplu ar fi adoptarea contoarelor inteligente”, a precizat WWF-România.
Organizaţiile de mediu consideră că este necesară o guvernanţă diferită a energiei, desemnarea unei autorităţi competente şi adoptarea unei Legi a Climei pentru a asigura integrarea schimbărilor energetice şi climatice.
În ceea ce priveşte domeniul de încălzire şi răcire, organizaţiile solicită clarificări şi măsuri specifice privind rolul resurselor regenerabile şi ponderii gazului fosil în viitor. Ei propun diversificarea mixului energetic cu pompe de căldură şi energie solară, adoptarea tehnologiilor de energie regenerabilă la nivel de comunitate şi reducerea rolului biomasei solide.
„Deşi se pune mai mult accent pe prosumatori, cu ţinta de 2,5 GW instalaţi în 2030, strategia energetică nu propune ţinte clare pentru crearea de comunităţi energetice şi reducerea sărăciei energetice până în 2030”, a subliniat Declic.
Organizaţiile de mediu solicită stabilirea unor indicatori concreţi, dar şi stimulente financiare, precum programe de eficientizare energetică şi schimbarea surselor de căldură, pentru a proteja consumatorii vulnerabili.
În plus, organizaţiile au reiterat nevoia unei abordări mai transparente şi participative în procesele de reglementare, pentru a implementa cu succes strategia energetică propusă şi pentru a asigura angajamentul publicului şi al părţilor interesate.
Proiectul „Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050”, în variantă actualizată, poate fi consultat pe pagina de Internet a Ministerului Energiei.
Procesul de consultare publică s-a derulat în perioada 14 iunie – 13 iulie 2024, iar o dezbatere cu părţile interesate s-a organizat pe data de 3 iulie la sediul Institutului Naţional de Statistică.
În perioada de consultare s-au recepţionat 48 de puncte de vedere scrise din partea actorilor interesaţi, cu sute de sugestii punctuale. Ministerul de resort menţionează că următorii paşi spre adoptarea acestui document sunt: declanşarea etapei de încadrare privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, procedura de avizare interinstituţională şi adoptarea prin Hotărâre de Guvern. **TAGS:** Strategia Energetică a României, energie regenerabilă, combustibili fosili, energie verde, tranziție energetică, mediu, climat, gaze naturale, eficiență energetică, hidroenergie, energie solară, pompe de căldură, biomasă, comunități energetice, sărăcie energetică, prosumatori, consumatori vulnerabili, transparență, participare publică, consultare publică, Ministerul Energiei, Guvern, evaluare de mediu
