Viktor Orbán dezvăluie refuzul de a deschide un al doilea front împotriva Serbiei în timpul războiului din Kosovo
LEAD: Premierul ungar Viktor Orbán a făcut declarații surprinzătoare în cadrul unei întâlniri a cercurilor civice digitale din Szombathely, unde a povestit un incident din 1999, când a refuzat o solicitare din partea președintelui american Bill Clinton de a deschide un al doilea front în războiul din Kosovo, un episod care ar putea avea implicații importante asupra percepției istorice a rolului Ungariei în conflict.
Orbán a relatat că, în timpul războiului din Kosovo, a fost contactat telefonic de Clinton, care i-a cerut să atace Serbia sau, măcar, să deschidă focul din Ungaria prin Voivodina, în direcția Belgradului. Această solicitare, conform declarațiilor premierului ungar, a fost ferm refuzată. „La cererea directă a președintelui american, am spus: Nu, domnule! Dacă am fi avut un prim-ministru care să poată spune doar: da, domnule, am fi fost în război până la gât”, a explicat Orbán.
Orbán a subliniat că a pus o întrebare crucială lui Clinton: „Ce se va întâmpla cu cele trei sute de mii de maghiari care locuiesc în Voivodina?”. Premierul a avertizat că, în cazul unui atac, Serbia ar fi putut riposta, ceea ce ar fi dus la distrugerea unor orașe din Ungaria, cum ar fi Seghedin, Hódmezővásárhely sau Makó.
În urma refuzului, Orbán a menționat că liderii au convenit să discute situația într-un summit NATO programat pentru săptămâna următoare, dar, conform premierului, americanii nu au mai revenit asupra acestui subiect.
Refuzul ferm al Ungariei
Decizia lui Orbán de a refuza cererea lui Clinton a fost descrisă ca fiind una fermă și justificată. El a adăugat că, în viitor, istoria diplomatică va dezvălui detalii despre cum și prin ce mijloace s-a ajuns la această situație complicată. Această declarație vine într-un context mai larg, în care relațiile dintre Ungaria și Statele Unite au fost uneori tensionate, iar Orbán a fost criticat pentru abordările sale politice.
Controverse și reacții ale experților
Declarațiile lui Orbán au fost contestate de mai mulți experți în domeniul relațiilor internaționale, care susțin că afirmațiile liderului ungar contrazic informațiile cunoscute despre intervenția NATO în Serbia din 1999. Deși discuțiile privind o posibilă operațiune terestră au avut loc în timpul conflictului din Kosovo, nu există dovezi care să susțină ideea că Ungaria ar fi fost solicitată să atace Serbia sau că o astfel de acțiune era planificată.
Aceste controverse subliniază complexitatea relațiilor internaționale din acea perioadă și ridică întrebări cu privire la veridicitatea unor declarații publice ale liderilor politici. În contextul actual, în care Ungaria își reafirmă poziția pe scena internațională, este esențial să se clarifice rolul său istoric în evenimentele din anii ’90.
