Oprirea reactorului 1 de la Cernavodă din cauza secetei pe Dunăre și impactul asupra facturilor la energie
Reactorul 1 al Centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit marți dimineață, 28 iulie 2026, ca urmare a nivelului extrem de scăzut atins de Dunăre, potrivit anunțurilor făcute de Nuclearelectrica și specialiști în energie. Această decizie de oprire preventivă va avea consecințe directe asupra costurilor facturilor la electricitate pentru consumatorii români, relevă experții Eugenia Gușilov și Corina Murafa pentru Libertatea. În contrast, vecinii bulgari vor profita de pe urma acestei situații, preconizează aceștia, iar efectele asupra consumatorilor din România vor începe să se resimtă mai ales începând cu toamna acestui an.
Decizia de oprire a reactorului 1
Luni seara, Nuclearelectrica a informat acționarii de la Bursa de Valori București că Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie. Marți dimineața, în jurul orei 11, au început manevrele de oprire a reactorului, decizie luată preventiv din cauza secetei severe care afectează debitul Dunării. Valentina Dinu, șeful Departamentului Comunicare și Relații Publice la Nuclearelectrica, a confirmat că nu este stabilit încă cât va dura oprirea reactorului, aceasta fiind dependentă de evoluția condițiilor hidrologice.
Aceasta reprezintă a doua oprire din istoria de peste 30 de ani a centralei a primei unități, precedentul similar având loc în 2003, când reactorul 1 a fost oprit timp de o lună din lipsa apei de răcire.
Consecințe asupra facturilor la energie
Experții în energie explică că această decizie va influența prețurile energiei electrice pentru consumatorii români. Eugenia Gușilov, fondatoarea Romania Energy Center (ROEC), susține că oprirea reactorului reduce producția internă, ceea ce impune importuri suplimentare de energie pentru a acoperi cererea. „Va avea un impact pe importuri, pentru că dacă funcționăm cu un reactor mai puțin, înseamnă că va trebui să importăm ceea ce producea acel reactor. Deci acest lucru s-ar putea să încarce facturile românilor la energie în perioada următoare, nu este exclus”, a declarat Gușilov pentru Libertatea.
Corina Murafa, expert în politici energetice și membru în Comitetul Social și Economic în Europa (CESE), a afirmat că decizia va avea cu siguranță un efect supra facturilor la curentul electric. Ea a detaliat că Unitatea 1 produce aproximativ 20% din consumul național, iar lipsa acestui aport înseamnă importuri suplimentare, în special seara, perioadă în care România se confruntă deja cu un deficit de energie și importă la prețuri ridicate. Astfel, o reducere de circa 700 MW va afecta în mod direct oferta pe piața internă.
Totuși, majorarea prețurilor nu va fi imediată pentru toți consumatorii, deoarece multe contracte sunt încheiate pe termen de 6-8 luni. Prețurile ajustate vor apărea mai ales la reînnoirea acestor contracte, moment în care fluctuațiile de pe piața energiei vor fi integrate în costuri, a precizat Murafa.
Profiturile Bulgariei și impactul pe piața regională a energiei
Specialista Corina Murafa consideră că Bulgaria va câștiga în această perioadă de pe urma situației cu oprirea reactorului 1 de la Cernavodă, explicând că bulgarii beneficiază de capacități mari de stocare energetice. Aceștia achiziționează energie din România, uneori chiar la prețuri negative, o stochează pe parcursul zilei și o revând ulterior cu profit. „Bulgarii fac foarte mulți bani zilele acestea, pentru că ne dau electricitate ieftină, având în vedere că au stocare multă. Ei o înmagazinează în timpul zilei, cumpărând energia chiar de la noi, inclusiv la prețuri negative”, a evidențiat Murafa.
În România, prețurile pe comparatorul ANRE arată o creștere ușoară a costurilor pentru consumatori, cu excepția Hidroelectrica, care oferă încă un tarif de 1,1 lei/kWh. Consumatorii au opțiunea să accepte ofertele furnizorilor actuali sau să migreze către alți furnizori în cazul scumpirilor.
Oprirea reactorului în context istoric și energetic
Oprirea reactorului 1 este o situație excepțională, care apare pentru a doua oară după 2003, atunci când o astfel de măsură fusese impusă tot din cauza nivelului scăzut al apei Dunării necesare pentru răcire. Din 1996, Unitatea 1 a furnizat aproximativ 10% din necesarul energetic al României, evitând eliberarea a circa 145 milioane de tone de CO₂ și generând peste 149 milioane MWh de energie cu un factor de capacitate de peste 90%, plasând-o printre cele mai eficiente reactorare nucleare la nivel global.
Totuși, diferența față de 2003 este în creșterea consumului energetic și schimbările în structura producției. Actualmente România beneficiază de mai multă energie solară, ceea ce îmbunătățește situația pe timpul zilei, însă importurile rămân mari seara. În plus, s-au redus cantitățile de cărbune utilizate, iar prețul gazului natural, mult mai ieftin în 2003, a crescut substantial în ultimii ani pe fondul contextului internațional.
Durata estimată a opririi și prognozele meteorologice
Deși data exactă a repornirii reactorului 1 nu este cunoscută, Transelectrica a anunțat că oprirea va dura cel puțin până pe 4 august. Pe de altă parte, specialiști în energie, inclusiv Eugenia Gușilov și Corina Murafa, estimează că oprirea se va prelungi probabil până la o lună, interval necesar pentru operațiunile de oprire și pornire în condiții de siguranță ale unui reactor nuclear. Murafa adaugă că valurile successive de căldură și seceta prelungită vor complica suplimentar revenirea la funcționarea normală, menționând faptul că lunile iulie și august sunt incerte din punct de vedere climatic și critică pentru piața energetică.
Începând cu august 2026, România se confruntă cu un episod de caniculă, cu temperaturi care vor depăși 40 de grade Celsius în anumite regiuni și deficit de precipitații pe majoritatea teritoriului, situație care agravează nivelul scăzut al Dunării.
Funcționarea centralei nucleare și rolul Dunării în răcirea reactorului
Un reactor nuclear generează căldură în mod continuu, iar aceasta trebuie evacuată pentru a menține siguranța instalației. La Cernavodă, apă din Dunăre asigură răcirea sistemelor care preiau căldura, facilitând transferul acesteia către mediu. Dacă nivelul fluviului scade sub un prag critic, debitul insuficient nu poate asigura cantitatea de apă necesară pentru un răcire corespunzătoare, ceea ce determină oprirea preventivă a reactorului.
Este important de precizat că acest lucru nu înseamnă că reactorul rămâne fără apă sau că s-ar supraîncălzi brusc. Centralele nucleare sunt dotate cu multiple sisteme de siguranță care previn astfel de situații, iar oprirea reprezintă o măsură precaută pentru protecția personalului, mediului și a instalațiilor.
Posibilitatea opririi Unității 2 și monitorizarea continuă
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a transmis că oprirea reactorului 1 a fost impusă de condițiile fără precedent ale secetei severe și că sunt monitorizate permanent evoluțiile privind nivelul Dunării. Dacă debitul fluviului continuă să scadă, există riscul ca și Unitatea 2 a centralei să fie oprită, ceea ce ar amplifica și mai mult impactul asupra sistemului energetic național.
Compania a subliniat că măsurile au caracter preventiv și că menținerea reactorului oprit în condiții sigure nu afectează securitatea, personalul sau mediul. Monitorizarea nivelului Dunării este esențială pentru deciziile viitoare privind funcționarea centralei.
Recorduri negative ale nivelului Dunării la intrarea în România
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) indică o scădere a debitului Dunării la punctul Baziaș până la 1.600 m³/s în intervalul 26 iulie – 2 august, valoare mult sub media multianuală pentru lunile iulie (4.700 m³/s) și august (4.300 m³/s). Cel mai mic debit înregistrat vreodată a fost în 1985, când Dunărea a atins 1.400 m³/s, potrivit Administrației Naționale „Apele Române”.
Societatea Națională Nuclearelectrica administrează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care operează două unități de câte 700 MW fiecare, alături de Fabrica de Combustibil Nuclear din Pitești, contribuind semnificativ la securitatea energetică a României și reducerea emisiilor de carbon.
