Unul dintre angajamentele pe care și le-a luat România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este ca statul să facă angajările prin concursuri organizate la nivel național, până la finele acestui an fiind necesară adoptarea actului normativ care să permite organizarea a cel puțin două astfel de concursuri pe an pentru cel puțin 3 categorii/grade de funcții publice. În consecință, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care este modificat substanțial Codul Administrativ în ce privește modul în care sunt angajați funcționarii publici.
O primă modificare este eliminarea interdicției angajării înalților funcționari publici doar din categoria funcționarilor publici de categoria I sau dintre absolvenții programelor de formare a înalților funcționari publici, programe derulate de Institutul Național de Administrație. Astfel, statul român vrea să aducă angajeze înalți funcționari publici din rândul celor care au căpătat expertiză ca urmare a activității în sectorul privat.
În al doilea rând, până în 2026, urmează să devină operațional Sistemul electronic naţional de evidenţă a ocupăriţ în sectorul public (SENEOSP), prin care se vor colecta datele și informațiile necesare pentru realizarea evidenței personalului plătit din fonduri publice, pentru reflectarea situației ocupării în sectorul public și pentru facilitarea identificării nevoii de ocupare în acest sector.
Însă schimbările esențiale vizează concursurile care se desfășoară pentru angajările din sectorul public. În momentul de față, concursurile sunt în responsabilitatea autorităților și instituțiilor publice, cu o procedură în trei etape: selecția dosarelor de concurs, pe baza unor condiții de ocupare a funcției publice, o probă scrisă, pe baza unei bibliografii generale și specifice pentru fiecare post și un interviu. În general, concursurile testează cunoștințe de ordin legislativ și mai puțin competențele candidaților, iar interviurile sunt, de obicei, o dublare a probei scrise.
În acest sens, MDLPA evocă concluziile unui studiu realizat de Banca Mondială privind problemele acestui mod de recrutare a funcționarilor:
„– fragmentarea politicilor de resurse umane, inclusiv a practicilor de recrutare și capacitate scăzută de coordonare a proceselor de recrutare la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor;
– apariția, în acest cadru de practici fragmentate, a unor cazuri de lipsă de transparență, politizare, nepotism și clientelism în desfășurarea concursurilor de recrutare în funcția publică;
– dificultăți în elaborarea fișelor de post în ceea ce privește competențele necesare, ca efect al unor probleme mai sistemice referitoare la planificarea resurselor umane în autoritățile și instituțiile publice;
– absența cunoștințelor și abilităților de evaluare a competențelor la nivelul comisi
