Oprirea exporturilor prin terminalul CPC din Novorossiisk afectează piețele europene și adâncește tensiunile regionale
Terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC), situat în apropierea portului rusesc Novorossiisk, a început să fie evitat de companiile de transport maritim pentru livrările prin conducte, din cauza atmosferii de incertitudine și a riscurilor percepute, potrivit unor surse apropiate situației citate de Bloomberg. Această decizie prefigurează o posibilă oprire a operațiunilor care ar urma să înceapă pe 21 iulie, fapt ce nu a fost confirmat oficial.
În contextul acestei potențiale suspendări, producătorii de petrol din Kazahstan se confruntă deja cu presiuni asupra producției, fiind nevoiți să o reducă dacă blocajul în livrările prin terminalul CPC se prelungește până la sfârșitul săptămânii, conform surselor citate.
Contextul regional complică suplimentar exporturile de petrol
Piața petrolului este afectată în acest moment de perturbări majore, inclusiv de o restricție aproape totală a tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz, ca urmare a reînnoirii tensiunilor dintre Statele Unite și Iran. În plus, rebelii Houthi din Yemen reprezintă o amenințare suplimentară la adresa exporturilor saudite prin Marea Roșie.
Terminalul CPC reprezintă un punct vital pentru exporturile de petrol kazahe, asigurând aproximativ 80% din fluxurile țării provenind în special din proiecte comune cu companii internaționale mari precum Chevron, ExxonMobil și Shell. În acest sens, Kazahstanul este al doilea furnizor de țiței pentru Europa, iar eventuale întreruperi ar pune presiune asupra rafinăriilor europene, care încearcă să înlocuiască aprovizionarea tradițională din Golful Persic.
Importanța strategică a petrolului kazah pentru România
Kazahstanul este și principala sursă de țiței pentru România, cele două rafinării funcționale din țară, Petromidia și Petrobrazi, fiind alimentate cu țiței kazah. Petromidia, controlată de compania națională kazahă, este alimentată aproape integral cu acest țiței, în timp ce Petrobrazi, deținută de OMV Petrom, este parțial dependentă de acesta.
Astfel, orice perturbare în fluxurile de țiței kazahe poate avea un impact direct asupra stabilității energetice a României și a altor state europene.
Incidentul din 20 iulie și consecințele sale asupra operațiunilor terminalului CPC
Pe 20 iulie, o dronă a atacat un tanc petrolier aflat în proces de încărcare la terminalul maritim al CPC, provocând suspendarea temporară a transbordării materiilor prime. Deși terminalul CPC este situat pe teritoriul rus, exporturile sale nu sunt vizate de sancțiunile occidentale. Incidentul a întărit tensiunile regionale și a determinat companiile maritime să își reevalueze riscurile legate de accesul la acest punct nodal de export.
Declarația oficială a Guvernului kazah după atacurile asupra petrolierelor
În urma atacurilor cu drone din 17 și 19 iulie asupra navelor civile în Marea Neagră, Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a emis un comunicat în care condamnă ferm aceste acțiuni, calificându-le drept o încălcare inacceptabilă a intereselor economice ale țării. Guvernul kazah a subliniat că atacurile sunt menite să destabilizeze comerțul legal și să submineze securitatea lanțurilor globale de aprovizionare.
În plus, autoritățile au semnalat că mecanismul convenit pentru schimbul de informații privind navele civile care transportă petrol kazah a fost ignorat, punând în pericol viața echipajelor. Kazahstanul a cerut încetarea imediată a acestor atacuri și măsuri concrete pentru asigurarea securității infrastructurii utilizate pentru exportul de hidrocarburi, amenințând că va solicita compensații pentru prejudiciile cauzate.
Infrastructura rusească a terminalului și complexitatea transportului de țiței kazah
The Caspian Pipeline Consortium (CPC) operează conducta de 1.500 km Tengiz-Novorossiisk, care traversează teritoriul Rusiei și transportă țițeiul extras din zona Mării Caspice către terminalul maritim din Novorossiisk, de unde este încărcat pe petroliere pentru transportul pe piețele globale. Această conductă asigură aproximativ 2% din producția mondială de petrol și transportă circa 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului.
Proprietatea petrolului sosit la terminal aparține companiilor implicate în extracție, inclusiv KazMunayGas, ExxonMobil, Chevron, Lukoil și Eni.
În ultimii ani, portul rusesc Novorossiisk a fost ținta unor atacuri cu drone, atribuite forțelor ucrainene, care au afectat încărcarea vaselor cu țiței. În 2026, frecvența acestor atacuri a crescut, vizând nu doar infrastructura portuară, ci și petrolierele care tranzitează terminalul CPC, inclusiv nave care nu transportă petrol rusesc, ceea ce a generat tensiuni diplomatice cu Kazahstanul.
Atacurile asupra petrolierelor și reacțiile companiilor implicate
Un exemplu recent este cel al tancului petrolier Nordic Zenith, închiriat de ExxonMobil, care a fost avariat în urma unui atac cu dronă în largul terminalului CPC și a fost retras din operațiuni. De asemenea, vasul Yasa Polaris, închiriat de Chevron, a fost lovit în apropierea aceluiași terminal, eveniment confirmat de companie.
Oficialii ucraineni raportează frecvent atacuri asupra navelor rusești sau asupra celor presupuse a transporta țiței și carburanți sancționați, dar nu au făcut declarații clare referitoare la incidentele care implică navele ne-rusești, cum sunt cele amintite.
Confuzii în media privind transporturile legale și flota „fantomă”
Incidentul dronei ucrainene de la Constanța a evidențiat o situație de confuzie legată de transporturile petroliere din Marea Neagră. Inițial, se credea că drona viza un petrolier ilegal, parte din ceea ce este denumită „flota fantomă” a Rusiei. Ulterior s-a stabilit că ținta era vasul Safeen Elona, operat legal pentru Grupul Rompetrol și transportând țiței kazah pentru rafinăria Petromidia, neaflat sub sancțiuni occidentale, deși apare pe o listă ucraineană de nave suspectate.
De asemenea, petrolierul Alatau, proprietate a kazahilor și implicat în transportul legal pentru Kazmortransflot, a fost văzut recent în apele românești, însă nu face parte din flota fantomă.
Importanța crescândă a petrolului kazaș pentru Europa și provocările lanțului logistic
În 2025, Kazahstanul a exportat circa 76 de milioane de tone de țiței și produse petroliere, dintre care 55,8 milioane de tone au fost destinate Uniunii Europene. Acest fapt îl plasează pe locul al doilea ca furnizor de petrol pentru UE, după Statele Unite, reprezentând aproximativ 12% din importurile europene.
Kazahstanul rămâne fundamental pentru aprovizionarea României, susținând funcționarea rafinăriilor Petromidia și Petrobrazi. Deși de la începutul verii partenerii comerciali au solicitat majorări ale livrărilor de petrol, limitările impuse de acordul OPEC+ și dificultățile legate de transport prin Rusia, angajată în conflictul armat cu Ucraina, complică situația.
Astfel, vulnerabilitatea infrastructurii și a rutelor de export prin Rusia, precum și creșterea riscurilor generate de atacurile asupra navelor și porturilor, pot limita disponibilitatea țițeiului kazah pe piețele europene și globale în perioada următoare.
