La data de 1 octombrie 2023, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – S.T. Timişoara, efectuează 44 de percheziţii domiciliare, în judeţele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile şi punctele de lucru ale unor persoane juridice, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, contradandă în formă calificată, complicitate la contrabandă în formă calificată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Din cercetări a reieşit că, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara), precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-ar fi constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale”, transmite IGPR.
Deşi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului, „Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”, sub pretextul efectuării unor operaţiuni de valorificare/reciclare, membrii grupului infracţional, pe fiecare palier sau nivel de execuţie, ar fi acţionat pentru introducerea ilegală în ţară a deşeurilor, punând astfel în pericol sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător. Aceştia ar fi profitat şi de faptul că în România preţul de procesare şi reciclare a deşeurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, urmărind astfel să obţină în mod facil câştiguri financiare importante.
Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deşeuri (conform OUG nr. 92/2021, privind regimul deşeurilor, „broker” este orice întreprindere care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor), care s-ar fi ocupat de importuri de deşeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării. Importurile s-ar fi efectuat de la societăţi comerciale din mai multe ţări europene, iar disimularea s-ar fi realizat şi prin falsificarea documentele însoţitoare, în care s-au făcut menţiuni nereale, în sensul că materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperării/reciclării.
Cel de al doilea palier al grupului infracţional ar fi fost reprezentat de transportatori români, care s-ar fi deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde ar fi procedat la încărcarea deşeurilor, în vederea reciclării/recuperării în ţară. Actele de transport şi documentele însoţitoare ar fi fost întocmite cu menţiuni nereale, potrivit cărora deşeurile încărcate vor fi supuse operaţiunilor de valorificare/recuperare.
Pentru a reduce cheltuielile cu procesarea deşeurilor, cei mai mulţi operatori comunitari ar fi procedat la colectarea nediferenţiată (pe categorii) a deşeurilor şi încărcarea mijloacelor de transport ale transportatorilor români cu deşeuri care nu puteau face obiectul recuperării/reciclării sau cu deşeuri municipale, fapt interzis de normele europene, precum şi de legislaţia naţională. Astfel, ignorând cu bună ştiinţă preverile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, transportatorii români ar fi încărcat, transportat şi introdus în ţară deşeuri care nu puteau face obiectul reciclării.
Pe cel de-al treilea palier al grupării, s-ar fi aflat administratorii şi societăţile care au ca obiect de activitate valorificarea/reciclarea deşeurilor. Conform anchetatorilor, operaţiunile de valorificare/recuperare a deşeurilor sunt enumerate în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 noiembrie 2008, privind deşeurile şi în
