Operațiunea de redirecționare a Dunării pentru protejarea centralei nucleare de la Cernavodă avansează în condiții critice de secetă
Operațiunile pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, esențiale în cadrul lucrărilor de dragare pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala, s-au încheiat cu succes, potrivit anunțurilor oficiale ale Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Scopul acestor intervenții este prevenirea scăderii continue a nivelului apei în zona Cernavodă, care amenință funcționarea Centralei Nucleare de acolo, o sursă importantă de energie electrică pentru România.
Debitul fluviului Dunărea atinge niveluri record de reducere
Debitul Dunării a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 1.500 de metri cubi pe secundă (mc/s), ceea ce reprezintă o reducere de circa 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, 2025. Hidrologii anticipează o scădere suplimentară, până la aproximativ 1.400 mc/s, în zilele următoare. La Cernavodă, nivelul apei a ajuns la -218 cm și este prognozat să scadă în continuare până la -233 cm până pe 9 august.
Scăderea debitului și nivelului apei are un impact direct asupra funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă, unde Unitatea 1 a fost deja oprită ca urmare a deficitului de apă în fluviu, condițiile hidrologice afectând răcirea reactorului.
Plouă, dar insuficient pentru refacerea debitelor Dunării
Reprezentanții Administrației Naționale Apele Române au explicat că episodul recent de ploi torențiale în România nu a reușit să compenseze deficitul hidrologic. „Vorbim despre un regim deficitar de precipitații, atât în bazinul superior al Dunării, cât și pe sectorul românesc. Precipitațiile care s-au înregistrat în România în urma codurilor meteorologice din ultimele săptămâni au avut un caracter torențial”, a declarat Ana Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al ANAR, pentru Libertatea.
Pluviometria scurtă și agresivă a generat viituri rapide, pe spații restrânse, cunoscute ca flash flood, care nu au reușit să alimenteze debitele afluenților Dunării sau ale fluviului în ansamblu.
Caracteristicile și impactul ploilor torențiale
Ana Maria Agiu a detaliat: „Cantitățile de precipitatii, fiind concentrate pe areale restrânse și cu manifestări de tip flash flood, au produs efecte severe local, dar la nivelul cursurilor de apă nu s-au înregistrat creșteri ale nivelurilor.” Ea a subliniat că pentru refacerea debitelor Dunării ar fi fost necesare ploi persistente, extinse pe suprafețe mari, pe parcursul mai multor zile.
Aceste condiții meteorologice fac dificilă refacerea nivelurilor Dunării și ale afluenților săi, iar deficitul hidrologic persistă atât în bazinul superior al Dunării, cât și pe afluenții săi majori.
Precipitațiile din Austria aduc o ușoară stabilizare
O veste încurajatoare vine de dincolo de frontierele României, din Austria, unde ploile recente au condus la creșterea debitelor râurilor interioare importante pentru bazinul fluviului Dunărea. Aceste debite crescute vor ajunge la granița României în aproximativ șapte zile și, ulterior, la Cernavodă în alte cinci zile, aducând o ușoară stabilizare a nivelurilor apei.
Cu toate acestea, chiar și cu această influență, debitul fluviului va rămâne sub media multianuală specifică lunii august, atingând cel mult 1.600 mc/s, insuficient pentru a reveni la parametrii normali.
Condițiile necesare pentru refacerea debitului Dunării
Ana Maria Agiu a explicat că pentru a aduce Dunărea la nivelurile obișnuite, nu sunt suficiente precipitații sporadice și de scurtă durată. Este nevoie „să cadă precipitații pe areale extinse, pe o perioadă mai lungă, atât în zonele afluenților interiori din România, precum Jiul, Argeșul și Oltul, cât și în bazinul superior al Dunării din Europa, pe afluenți majori cum sunt Sava, Drava sau Morava.”
Deficitul hidrologic este unul generalizat, afectând toate părțile bazinului fluviului, ceea ce conduce la niveluri minime anormale ale Dunării, cu efecte asupra multiplelor sectoare dependente de acest curs de apă.
Operațiunea tehnică pentru redirecționarea cursului fluviului și protejarea centralei
Una dintre etapele cruciale ale operațiunii a constat în detonarea stâncii Pârjoaia, situată în apropierea brațului Bala al Dunării, prin utilizarea a 180 de kilograme de explozibil. Această intervenție, anunțată luni de ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut scopul de a corecta distribuția inegală a debitului dintre brațul Bala și brațul vechi al Dunării, prin care se alimentează centrala nucleară.
Diferența de nivel de patru metri dintre cele două brațe face ca 85% din debitul Dunării să se scurgă prin brațul Bala și doar 15% prin brațul vechi, deficit ce riscă să afecteze funcționarea centralei.
După detonare, o macara de mare tonaj a intervenit pentru a ridica resturile și pietrele provenite din stâncă, iar în următoarea fază patru barje vor fi scufundate strategic pentru a dirija mai mult debit către brațul vechi, cu obiectivul de a crește nivelul apei cu 10-12 centimetri.
Ana Maria Agiu a explicat mecanismul acestei metode: „Se vor scufunda aceste barje pe poziții bine determinate, astfel încât să se creeze un epiu (dig de dirijare), care să direcționeze o parte din debit spre Dunărea Veche. Scopul este reducerea decalajului actual de nivel.”
La fața locului, două dintre cele patru barje necesare sunt deja prezente, iar alte două urmează să fie aduse cât mai curând. Echipe de specialiști de la Navrom, Universitatea „Dunărea de Jos” și Administrația Fluvială Dunărea-Jiu (AFDJ) colaborează la stabilirea tehnicii optime de scufundare.
Riscurile tehnice și de mediu ale operațiunii
Intervenția reprezintă o provocare majoră, iar succesul său depinde atât de calitatea execuției cât și de monitorizarea riguroasă a efectelor asupra Dunării. Ana Maria Agiu a identificat principalele riscuri: „Riscurile includ posibilitatea ca efectele dorite să nu se producă suficient de intens pentru a crește nivelul Dunării în zona Cernavodă.”
Pe lângă reușita tehnică, există și riscul creșterii turbidității apei, ceea ce ar putea afecta calitatea apei necesare pentru funcționarea centralei nucleare. Se urmărește cu atenție ca nivelul apei să crească, dar să se mențină și calitatea acesteia, esențială pentru răcirea reactoarelor.
Consecințele unei operațiuni nereușite pentru România
În cazul în care operațiunea de schimbare a cursului Dunării nu va avea rezultatele dorite, riscurile sunt majore. „Cel mai grav scenariu este oprirea reactorului 2 de la Cernavodă, ceea ce am încercat să prevenim prin aceste intervenții”, a declarat Ana Maria Agiu pentru Libertatea.
Acest reactor contribuie cu aproximativ 20% la producția totală de energie electrică a României. O eventuală oprire ar genera necesitatea importului de energie, cu efecte resimțite asupra consumatorilor. De asemenea, situația poate conduce la înflorirea algelor datorită debitului scăzut și temperaturilor ridicate, fenomen care a condus inițial la oprirea reactorului 2 pentru câteva zile în 2022.
Astfel, autoritățile răspund unei urgențe ce implică asigurarea continuității funcționării centralei nucleare, vitală pentru sistemul energetic al țării.
