“`html
Alarmant! Curtea Internationala de Justitie Trage Un Semnal de Alarmă Asupra Schimbărilor Climatice, Dar Cine Ascultă?
Într-o atmosferă impregnate de neliniște, Curtea Internațională de Justiție, iarăși, repet, iarăși a subliniat că emisiile de gaze cu efect de seră sunt, așa cum s-ar spune, „neechivoc cauzate de activitățile umane fără limite teritoriale”, idee reiterată, să nu uităm, cu precizie de către președintele Curții, Iwasawa Yuji. Acest lucru, evident, are implicații serioase, dar suntem noi pregătiți să ne asumăm responsabilitatea? Bineînțeles, nu!
Urmează o întrebare crucială: Adunarea Generală a Națiunilor Unite, adică, dacă e să mă exprim în termeni de jargon, ce poate face în fața acestor provocări apocaliptice, există vreo soluție? Se pare că în martie 2023, s-au pus pe masă întrebări de genul „care sunt obligațiile statelor?” privind protecția mediului… “cu alte cuvinte, cine răspunde?” În frământările lor, aceștia au subliniat că documentele precum Acordul de la Paris și Drepturile Omului sunt vitale, dar oare le respectăm cu adevărat?
De aici și complexitatea relației dintre schimbările climatice și drepturile omului, cum ar fi dreptul la viață și sănătate, iar ideea asta, oarecum nebunească, a responsabilității istorice a emisiilor de gaze ar trebui să ne pună pe gânduri. Aproape 100 de țări s-au agitat, parcă într-o competiție ciudată, să arunce cu argumente înaintea Curții, dar pe cine interesează?”
Îndemnul la acțiune, dar cine va răspunde?
Curtea Internațională a spus că țările au „obligația de a lua măsuri” în fața acestor provocări, adică, e simplu, dar clar, să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tratamentele astea legale sunt doar hârtii care vor ajuta sau, mai degrabă, ne vor ajuta doar pe hârtie? Ajută-ne Doamne! Să ne gândim că miza este mare, dar atunci ce facem? Să așteptăm iarăși?
În avizul său, CIJ a adăugat că n-avem de ales, da, „datoria de a preveni daunele semnificative” ne apasă, dar de fapt, ne folosim de toate resursele disponibile? Sau ne întrebăm doar? „Generațiile prezente și viitoare”, așa cum spune Curtea, ce facem pentru ele?
Apropos, Uniunea Europeană, Statele Unite și China, culmea, se află printre acele țări semnatare ale Convenției-cadru și totuși, unde sunt măsurile concrete? Asumarea responsabilității e doar un clişeu? Hârtie fără acțiune echivalează cu un zid de cărămidă în care ne împotmolim în dilemă, dar suficientă teorie acum, unde-i practica?
Un drept al omului? Cu siguranță, dar cine a zis că e ușor?
CIJ a spus că „dreptul omului la un mediu curat, sănătos și durabil” este, cum să spun, esențial pentru a avea o viață decentă, dar întrebarea este, câți dintre noi chiar punem preț pe asta, nu? Președintele Curții a punctat cu grija că acest „drept” este interdependent cu alte drepturi fundamentale, dar cine îndrăznește să conteste chestiunile de fond în fața unui sistem care pare să nu răspundă? Mă întreb, tu ce crezi?
Judecătorul a evaluat, într-o manieră ușor confuză, acest drept ca fiind bazat pe interdependența dintre protecția mediului și garantarea drepturilor omului. Straniu, e ca o piesă de domino, dar noi suntem, evident, cu capul în nisip. Așadar, ce ne facem cu toate acestea? Vom lăsa lumea să ne alunece printre degete, sau vom acționa? Articolul ăsta, descris de media, este o simplă păcăleală sau chiar semnalul de alarmă la care trebuie să fim atenți?
Articolul Curtea Internațională de Justiție avertizează că consecințele crizei climatice sunt „grave și de amploare” apare prima dată în Mediafax.
“`
