ONG-urile trag un semnal de alarmă privind proiectul legislativ care subminează integritatea în România
Douăsprezece organizații neguvernamentale active în apărarea statului de drept atrag atenția asupra unui proiect legislativ privind integritatea, argumentând că propunerea reduce standardele și contravine angajamentelor internaționale asumate de România. Critici similare au fost exprimate și de fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, care a subliniat că proiectul a fost modificat de coaliția PNL – USR – UDMR după ieșirea PSD din guvern.
Contextul propunerii legislative și reacțiile ONG-urilor
În timp ce proiectul este prezentat oficial ca parte a reformelor cerute de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ONG-urile consideră că, de fapt, acesta încearcă să diminueze și să scadă standardele de integritate în România, în contextul agravării problemelor de corupție din justiție și administrația publică. Potrivit expertforum.ro, senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect ce nu respectă angajamentele internaționale ale României, elimină instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu principiile statului de drept.
Principalele modificări și impactul acestora
1. Eliminarea declarației publice de interese financiare
Ministerul Justiției propunea un mecanism distinct pentru declarațiile de interese financiare, bazat pe informațiile deja declarate de persoanele cu funcții de decizie și gestionat prin platforma electronică e-DAI de Agenția Națională de Integritate. Această declarație urma să asigure transparența publică pentru 42 de categorii de persoane cu funcții decizionale, prezentând informațiile pe segmente și praguri valorice, excluzând însă date personale sensibile precum locul exact al bunurilor sau datele bancare.
Forma adoptată în Parlament elimină însă complet acest mecanism, statuând că declarațiile de avere și de interese nu vor beneficia de publicitate, urmând să fie păstrate într-un regim strict confidențial timp de șapte ani. Astfel, se desființează atât declarația publică de interese financiare, cât și mecanismele echivalente de transparență diferențiată.
Acest regres contravine Deciziei Curții Constituționale a României (CCR) nr. 297/2025, care a stabilit că există o marjă de apreciere pentru reglementarea declarațiilor publice de interese financiare, construite pe segmente și praguri valorice, iar publicitatea acestora este justificată prin prevenirea corupției instituționale. De asemenea, această soluție contravine standardelor GRECO, care consideră declarațiile de avere și interese, precum și verificarea și prevenția conflictelor de interese, drept elemente fundamentale în combaterea corupției. Reducerea accesului la aceste informații publice reprezintă un pas invers comparativ cu cerințele internaționale.
Proiectul:
- ignora expres soluția constituțională identificată de Curtea Constituțională,
- elimină măsurile elaborate inițial de Ministerul Justiției pentru aplicarea orientării CCR,
- nu propune un mecanism alternativ care să concilieze protecția vieții private cu dreptul la informare,
- transformă o excepție justificată privind protecția datelor în secretomanie absolută, comparabilă cu regimuri autoritare.
Astfel, proiectul contrazice Jalonul nr. 431 din PNRR ce solicită sistematizarea și codificarea legislației privind integritatea, precum și adoptarea unui cod de integritate și transparență în funcțiile publice. Proiectul de lege deturnează angajamentele europene și recomandările Curții Constituționale în scopul slăbirii mecanismelor de integritate.
2. Eliminarea transparenței electorale
Candidații pentru funcții elective rămân obligați să depună declarații, însă acestea devin confidențiale, eliminând posibilitatea alegătorilor de a verifica, înainte de vot:
- participații în societăți comerciale,
- datorii și împrumuturi,
- contracte sau relații patrimoniale relevante,
- interese care pot afecta exercitarea mandatului,
- proporționalitatea veniturilor cu contribuțiile declarate în campanii electorale.
Experiențele din ultimele alegeri au arătat că anumite neclarități privind sursa fondurilor de campanie au fost identificate prin analiza declarațiilor de avere. Fără un control efectiv, depunerea declarațiilor exclusive la ANI fără publicitate transformă aceste documente din instrumente publice de informare electorală în documente de control politic.
3. Eliminarea declarației privind bunurile soțului/soției fără mecanism alternativ
În urma Deciziei CCR nr. 297/2025, declarațiile de avere cuprind doar drepturile și obligațiile declarantului și ale copiilor minori în întreținere, iar declarantul nu poate fi penalizat pentru informațiile aparținând soțului/soției sau copiilor majori. Însă legea prevede substituirea acestei declarații cu alte mecanisme, cum ar fi obligativitatea declarării controlului real asupra bunurilor sau declarații separate. Proiectul legislativ actual nu stabilește niciun mecanism alternativ, ceea ce poate facilita transferul formal al bunurilor către membrii familiei fără a fi declarate, sporind riscul corupției instituționale.
4. Eliminarea depunerii declarației de avere la începutul și sfârșitul mandatului
Obligația depunerii declarației la încetarea mandatului se păstrează doar dacă există o modificare a activelor sau pasivelor mai mare de 10.000 de euro în comparație cu declarația anterioară. Astfel:
- nu se mai asigură o imagine clară și comparabilă a averilor la începutul și finalul mandatului;
- compararea averilor devine imposibilă în practică;
- pragul pentru actualizare coincide cu pragul utilizat pentru evaluarea averii nejustificate.
Acest mecanism aparent benign facilitează evitarea depunerii unor declarații în fals și reducerea capacității de control a ANI.
5. Eliminarea posibilității cetățenilor și societății civile de a depune sesizări eficiente
Proiectul prevede că orice sesizare care nu conține „fapte concrete” și nu este completată în 15 zile poate fi clasată. Multe sesizări privind averi, conflicte de interese sau incompatibilități vin de la persoane care nu au acces la documentele instituțiilor, iar în condițiile în care declarațiile devin confidențiale, identificarea unor fapte concrete devine aproape imposibilă. Astfel, accesul în timp util la date este restricționat, împiedicând verificarea integrității surselor de finanțare politică sau a legalității acțiunilor.
6. Reducerea sancțiunilor în cazul conflictelor de interese ale organelor colegiale
Proiectul introduce o prevedere conform căreia actele adoptate de un organ colegial în care o persoană aflată în conflict de interese a votat sunt nule doar dacă fără votul acesteia nu s-ar fi întrunit majoritatea necesară. Acest criteriu limitează conflictul de interese la o simplă aritmetică a votului, ignorând influențele strategice pe care persoana în cauză le poate exercita:
- inițierea sau formularea propunerii;
- influențarea deliberărilor;
- negocierea voturilor anterioare ședinței;
- furnizarea de informații selective;
- participarea chiar dacă votul nu este decisiv.
7. Atenuarea interdicției de trei ani pentru ocuparea funcțiilor publice în caz de conflicte, incompatibilități și avere nejustificată
Norma permite reducerea interdicției cu până la 50% și, în anumite cazuri de conflict de interese, chiar neaplicarea acesteia. Se iau în calcul criterii precum impactul financiar redus, deși acțiuni precum favorizarea unor rude sau influențarea numirilor pot avea efecte grave chiar fără avantaj financiar direct. Eliminarea sau diminuarea sancțiunii riscă să anuleze caracterul efectiv și disuasiv al măsurilor.
8. Restrângerea atribuțiilor Consiliului Național de Integritate (CNI)
Articolul 35² prevede o interdicție vagă pentru membrii CNI, care le interzice să desfășoare activități, direct sau prin interpusi, „legate direct sau indirect” de atribuțiile lor. Încălcarea acestei interdicții poate conduce la revocarea din funcție de către Senat. Totuși, legea nu definește clar noțiunile de „activitate”, intensitatea „legăturii”, existența unui avantaj personal sau activitățile permise precum cele academice sau de consultanță. Lipsa clarității face norma neconstituțională și riscă să deprofesionalizeze și să instrumentalizeze Consiliul, subminând supravegherea eficientă a Agenției Naționale de Integritate.
Solicitările ONG-urilor și riscurile asumate
Organizațiile semnatare afirmă că proiectul de lege accentuează confidențialitatea generală a declarațiilor, elimină mecanisme esențiale precum declarațiile publice de interese financiare și privind bunurile soțului/soției, precum și obligația de depunere a declarațiilor la începutul și finalul mandatului. Reducerea sancțiunilor, restrângerea efectelor conflictului de interese și limitarea capacității de supraveghere a CNI subminează transparența și prevenția în domeniul integrității.
În contextul Jalonului 431 din PNRR, aceste modificări creează un risc important ca România să nu satisfacă cerințele pentru accesarea fondurilor europene, ceea ce ar putea însemna pierderea a sute de milioane de euro.
De asemenea, modificările sunt incompatibile nu doar cu angajamentele PNRR, ci și cu standardele europene de prevenire a corupției emise de GRECO și OCDE, care subliniază rolul crucial al transparenței și al mecanismelor eficiente de declarare, verificare și sancționare a conflictelor de interese.
Cerințele ONG-urilor pentru Parlament
ONG-urile cer modificarea substanțială a proiectului legislativ, inclusiv prin:
- introducerea declarației publice de interese financiare, conform proiectului inițial al Ministerului Justiției;
- introducerea unei declarații referitoare la bunurile soțului/soției;
- reinstaurarea obligativității depunerii declarațiilor de avere și interese la începutul și finalul mandatului;
- eliminarea prevederilor ce permit nesancționarea conflictelor de interese în cazul organelor colegiale;
- înlăturarea interdicțiilor neconstituționale referitoare la membrii Consiliului Național de Integritate.
Organizațiile care au inițiat protestul
Semnatarii protestului includ Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, Expert Forum, Asociația Română pentru Transparență | Transparency International Romania, Asociația Pro Democrația, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Resurse Juridice, ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Societatea Academică din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Funky Citizens.
