In contextul unei decelerari economice rapide si adaptarii la un mediu global in care capitalurile devin mai costisitoare, se crede ca vom asista in perioada urmatoare la o crestere a numarului de insolvente, situatie in concordanta cu asteptarile la nivel european. Aceasta evolutie nu ar trebui sa fie surprinzatoare, deoarece afecteaza nu doar Romania, ci si alte tari europene, asa cum arata analizele efectuate. In Germania, aceasta tendinta a inceput deja sa se faca simtita. Pe masura ce guvernele vor incepe sa reduca schemele de sprijin, resursele la care unele companii aveau acces vor deveni tot mai limitate. De exemplu, Cehia a inceput deja sa isi restranga cheltuielile. Este normal ca guvernele sa caute sa limiteze implicarea lor in economia privata, deoarece pandemia a trecut, iar socurile economice au fost in mare parte depasite. Astfel, in acest context, ne asteptam sa vedem o crestere a insolventelor, precum si o crestere a ratei neperformantei in sectorul bancar. Este important de mentionat ca nu vorbim despre schimbari radicale, ci despre evolutii normale, care sunt de asteptat intr-un mediu economic complicat”, a declarat Cristian Popa in cadrul conferintei “Oportunitati si provocari in restructurarea preventiva”.
El a subliniat ca sectorul bancar este bine pregatit pentru a face fata acestor evolutii, fiind capitalizat, lichid si bine reglementat, iar Banca Nationala a Romaniei (BNR) exercita o supraveghere riguroasa. In ceea ce priveste firmelor zombie, Popa crede ca acestea vor avea de suferit pe plan mondial. Aceste firme, care supravietuiau doar datorita dobanzilor foarte mici, vor fi eliminate de pe piata din cauza costurilor mai ridicate. Daca aceasta era singura lor avantaj competitiv, s-ar putea sa nu se mai poata adapta la conditiile actuale. Asemenea evolutii sunt normale intr-un astfel de mediu economic si nu reprezinta o surpriza pentru noi. Nu vorbim despre socuri majore, iar institutiile de credit sunt pregatite sa faca fata acestor situatii”, a precizat Cristian Popa.
De asemenea, Popa a afirmat ca noile evaluari reconfirma perspectiva unei scaderi continue a ratei anuale a inflatiei in urmatorii doi ani. Cea mai recenta prognoza indica o traiectorie putin mai pronuntata pentru anul 2024, din cauza cresterii taxelor indirecte, dar si o revenire la valorile normale in 2025. Referitor la politica monetara, Popa a mentionat ca nu este usor sa te dezici de o politica prociclica si ca BNR nu a urmat aceasta abordare. “Noi, la BNR, nu am urmat o politica monetara prociclica, nu am redus dobanzile la zero sau sub zero atunci cand inflatia era scazuta sau cand a aparut pandemia. Nu am marit dobanzile la 16% cand inflatia a crescut, asa cum s-a sugerat de unii. Despre politica fiscala nu putem spune acelasi lucru. Practicile problematice din politica fiscala exista de mai mult timp. Problema a fost accentuata de cheltuieli exagerate si de acumularea unui deficit bugetar care a depasit pragul de 3% in 9 din ultimii 18 ani”, a explicat Popa.
El a continuat prin a afirma ca BNR a adoptat un mix coerent de politici, intarind conditiile monetare pentru a incuraja economisirea, dar lasand lichiditatea in piata pentru a sustine sectorul bancar si pentru a finanta economia. “Nu ne-am dus la extreme, am luat masuri echilibrate. Nu am crescut exponențial bilanțul băncii, nu am adoptat relaxări cantitative. Chiar și achizițiile reduse de titluri de stat nu au avut scopuri de politică monetară. Toate acestea ne-au ajutat să înfruntăm mai bine provocările economice din perioada pandemiei, păstrând stabilitatea relativă a cursului de schimb și evitând recesiunea. Ne și confruntăm în continuare cu aceste provocări, nu facem anticipări precise, ci ne orientăm să vedem înainte de reducerea dobânzii”, a mentionat Popa. El a subliniat ca mai mult de 50% dintre procesele dezinflationiste eșuează din cauza reducerii prea rapide a dobanzii, iar BNR nu va repeta aceasta greseala.
Cristian Popa a mentionat, de asemenea, ca cresterea economica in viitor se va baza pe fondurile europene si pe investitii, deoarece nu exista nicio sansa de a se mai baza pe cresterea consumului. Investitiile vor reprezenta singurul factor de crestere economica care este si neinflationist, pe termen lung, si care va contribui la echilibrarea balantei de plati, unde deficitul ramane ridicat. “Credem ca formula pe care am adoptat-o pentru stimularea economica a ajutat la evitarea recesiunii. Cu toate acestea, incetinirea este inevitabila. Anticipam ca avansul economic sa decelereze semnificativ in viitorul apropiat. Datele furnizate de Institutul National de Statistica ne arata ca economia se apropie de stagnare, cu o crestere anuala de doar 0,2%. Anticipam, de asemenea, ca economia sa intre intr-o perioada de recesiune ciclica mai devreme decat am estimat initial. Unii sustin ca nu se poate combate inflatia fara a se declansa o recesiune. Statisticile internationale arata ca ace
